Dicționar de expresii

ro La bancă   »   bg В банката

60 [şaizeci]

La bancă

La bancă

60 [шейсет]

60 [sheyset]

В банката

[V bankata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Doresc să deschid un cont. Бих-иск-л - -ск-л--д--с- -тв-ря-с--т-а. Б-- и---- / и----- д- с- о----- с------ Б-х и-к-л / и-к-л- д- с- о-в-р- с-е-к-. --------------------------------------- Бих искал / искала да си отворя сметка. 0
B-kh --k---/-----la da--i--tv--y- s-etk-. B--- i---- / i----- d- s- o------ s------ B-k- i-k-l / i-k-l- d- s- o-v-r-a s-e-k-. ----------------------------------------- Bikh iskal / iskala da si otvorya smetka.
Aici aveţi paşaportul meu. Е-о паспо-та--и. Е-- п------- м-- Е-о п-с-о-т- м-. ---------------- Ето паспорта ми. 0
Eto p-----ta -i. E-- p------- m-- E-o p-s-o-t- m-. ---------------- Eto pasporta mi.
Şi aici este adresa mea. Тов--е -дресъ---и. Т--- е а------ м-- Т-в- е а-р-с-т м-. ------------------ Това е адресът ми. 0
To-a ye-----s-----. T--- y- a------ m-- T-v- y- a-r-s-t m-. ------------------- Tova ye adresyt mi.
Doresc să depun bani în contul meu. Б-х-и-ка- /--ска-а-д--вн-са пари ----м--к----с-. Б-- и---- / и----- д- в---- п--- п- с------- с-- Б-х и-к-л / и-к-л- д- в-е-а п-р- п- с-е-к-т- с-. ------------------------------------------------ Бих искал / искала да внеса пари по сметката си. 0
Bi-h--s--l /--s-al---a-vne---p-r- p- s--tk--- -i. B--- i---- / i----- d- v---- p--- p- s------- s-- B-k- i-k-l / i-k-l- d- v-e-a p-r- p- s-e-k-t- s-. ------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da vnesa pari po smetkata si.
Doresc să ridic bani din contul meu. Би--ис--л-- ------ -а из----я--а---от-см-тк-та -и. Б-- и---- / и----- д- и------ п--- о- с------- с-- Б-х и-к-л / и-к-л- д- и-т-г-я п-р- о- с-е-к-т- с-. -------------------------------------------------- Бих искал / искала да изтегля пари от сметката си. 0
Bikh-isk-- - is---a-d- --tegl-a-p-r---t sm----ta-s-. B--- i---- / i----- d- i------- p--- o- s------- s-- B-k- i-k-l / i-k-l- d- i-t-g-y- p-r- o- s-e-k-t- s-. ---------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da izteglya pari ot smetkata si.
Doresc să ridic extrasele de cont. Б-х-ис--л-/-искал- -- -------з-ле-е-ията-о- -ме---т-. Б-- и---- / и----- д- в---- и----------- о- с-------- Б-х и-к-л / и-к-л- д- в-е-а и-в-е-е-и-т- о- с-е-к-т-. ----------------------------------------------------- Бих искал / искала да взема извлеченията от сметката. 0
Bi-- --k-- / -skal- d-----ma--zvl---eniyat- -t --etkata. B--- i---- / i----- d- v---- i------------- o- s-------- B-k- i-k-l / i-k-l- d- v-e-a i-v-e-h-n-y-t- o- s-e-k-t-. -------------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da vzema izvlecheniyata ot smetkata.
Doresc să încasez un cec de călătorie. Б-х ис--л-- -ска-- -а--с-ебря един --тн-че-ки--е-. Б-- и---- / и----- д- о------ е--- п--------- ч--- Б-х и-к-л / и-к-л- д- о-р-б-я е-и- п-т-и-е-к- ч-к- -------------------------------------------------- Бих искал / искала да осребря един пътнически чек. 0
B-kh-----l --i-k-l- -- osreb-ya-ye-in p-t--c-e--i --ek. B--- i---- / i----- d- o------- y---- p---------- c---- B-k- i-k-l / i-k-l- d- o-r-b-y- y-d-n p-t-i-h-s-i c-e-. ------------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da osrebrya yedin pytnicheski chek.
Cât de mari sunt comisioanele? Как----а -а-си-е? К---- с- т------- К-к-и с- т-к-и-е- ----------------- Какви са таксите? 0
K-kvi sa-t-k-it-? K---- s- t------- K-k-i s- t-k-i-e- ----------------- Kakvi sa taksite?
Unde trebuie să semnez? К-де--- се-под--ш-? К--- д- с- п------- К-д- д- с- п-д-и-а- ------------------- Къде да се подпиша? 0
Kyde da-s- pod-i--a? K--- d- s- p-------- K-d- d- s- p-d-i-h-? -------------------- Kyde da se podpisha?
Aştept un transfer din Germania. О-----м--рево--от --рм-ния. О------ п----- о- Г-------- О-а-в-м п-е-о- о- Г-р-а-и-. --------------------------- Очаквам превод от Германия. 0
Oc-----m-p---od o---e---niya. O------- p----- o- G--------- O-h-k-a- p-e-o- o- G-r-a-i-a- ----------------------------- Ochakvam prevod ot Germaniya.
Aici este numărul meu de cont. Тов------м--а н----тка-а--и. Т--- е н----- н- м------ м-- Т-в- е н-м-р- н- м-т-а-а м-. ---------------------------- Това е номера на метката ми. 0
To-a-y- -omera-----et--t- --. T--- y- n----- n- m------ m-- T-v- y- n-m-r- n- m-t-a-a m-. ----------------------------- Tova ye nomera na metkata mi.
Au ajuns banii? Парит- -р---игнах- л-? П----- п---------- л-- П-р-т- п-и-т-г-а-а л-? ---------------------- Парите пристигнаха ли? 0
Parit- ----tignakha-li? P----- p----------- l-- P-r-t- p-i-t-g-a-h- l-? ----------------------- Parite pristignakha li?
Doresc să schimb aceşti bani. Би------л-/ и-кала ---о---н- -е-и па-и. Б-- и---- / и----- д- о----- т--- п---- Б-х и-к-л / и-к-л- д- о-м-н- т-з- п-р-. --------------------------------------- Бих искал / искала да обменя тези пари. 0
B-k--iskal / is-al- da -b----a-te-- p---. B--- i---- / i----- d- o------ t--- p---- B-k- i-k-l / i-k-l- d- o-m-n-a t-z- p-r-. ----------------------------------------- Bikh iskal / iskala da obmenya tezi pari.
Am nevoie de dolari americani. Т----ат -- -а--ки-д--а--. Т------ м- щ----- д------ Т-я-в-т м- щ-т-к- д-л-р-. ------------------------- Трябват ми щатски долари. 0
T--------mi -h--a--k----la-i. T------- m- s-------- d------ T-y-b-a- m- s-c-a-s-i d-l-r-. ----------------------------- Tryabvat mi shchatski dolari.
Vă rog să-mi daţi bancnote mici. Мо--,-дайт--ми дре--и---н--от-. М---- д---- м- д----- б-------- М-л-, д-й-е м- д-е-н- б-н-н-т-. ------------------------------- Моля, дайте ми дребни банкноти. 0
Moly-,---y-- m--dr---i ba-k----. M----- d---- m- d----- b-------- M-l-a- d-y-e m- d-e-n- b-n-n-t-. -------------------------------- Molya, dayte mi drebni banknoti.
Aveţi aici un automat de bani? Тук---а------нк-мат? Т-- и-- л- б-------- Т-к и-а л- б-н-о-а-? -------------------- Тук има ли банкомат? 0
T-k------i--an---at? T-- i-- l- b-------- T-k i-a l- b-n-o-a-? -------------------- Tuk ima li bankomat?
Câţi bani se pot retrage? Каква--ум----же -- -- -е-л-? К---- с--- м--- д- с- т----- К-к-а с-м- м-ж- д- с- т-г-и- ---------------------------- Каква сума може да се тегли? 0
K--va s--a---z-e da se t-g--? K---- s--- m---- d- s- t----- K-k-a s-m- m-z-e d- s- t-g-i- ----------------------------- Kakva suma mozhe da se tegli?
Ce fel de cărţi de credit se pot utiliza? К-я --е-итн--карта м-же -а-се---по-з-а? К-- к------- к---- м--- д- с- и-------- К-я к-е-и-н- к-р-а м-ж- д- с- и-п-л-в-? --------------------------------------- Коя кредитна карта може да се използва? 0
Koya ---------ka--a---zh-----s--i---l--a? K--- k------- k---- m---- d- s- i-------- K-y- k-e-i-n- k-r-a m-z-e d- s- i-p-l-v-? ----------------------------------------- Koya kreditna karta mozhe da se izpolzva?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...