Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   eo Ordaj numeraloj

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [sesdek unu]

Ordaj numeraloj

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. La--n-a ---at- ---as ---u--o. L- u--- m----- e---- j------- L- u-u- m-n-t- e-t-s j-n-a-o- ----------------------------- La unua monato estas januaro. 0
A doua lună este februarie. L--dua-mo-a-- e--as----r-a--. L- d-- m----- e---- f-------- L- d-a m-n-t- e-t-s f-b-u-r-. ----------------------------- La dua monato estas februaro. 0
A treia lună este martie. L--t-ia---nato es--s-ma-t-. L- t--- m----- e---- m----- L- t-i- m-n-t- e-t-s m-r-o- --------------------------- La tria monato estas marto. 0
A patra lună este aprilie. L---va-a-m-na-- est-s ---i-o. L- k---- m----- e---- a------ L- k-a-a m-n-t- e-t-s a-r-l-. ----------------------------- La kvara monato estas aprilo. 0
A cincea lună este mai. L- k--n--mo-ato-est-- --jo. L- k---- m----- e---- m---- L- k-i-a m-n-t- e-t-s m-j-. --------------------------- La kvina monato estas majo. 0
A şasea lună este iunie. La -e-- ----t--------ju-io. L- s--- m----- e---- j----- L- s-s- m-n-t- e-t-s j-n-o- --------------------------- La sesa monato estas junio. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. Ses-mona--j--onsi--iga- --o----j-r-n. S-- m------ k---------- d----- j----- S-s m-n-t-j k-n-i-t-g-s d-o-a- j-r-n- ------------------------------------- Ses monatoj konsistigas duonan jaron. 0
ianuarie, februarie, martie, Ja--a-o--fe-ru-r---mar--, J------- f-------- m----- J-n-a-o- f-b-u-r-, m-r-o- ------------------------- Januaro, februaro, marto, 0
aprilie, mai şi iunie. a---l-,-majo -aj ----o. a------ m--- k-- j----- a-r-l-, m-j- k-j j-n-o- ----------------------- aprilo, majo kaj junio. 0
A şaptea lună este iulie. L- s-----o-a-o est----u---. L- s--- m----- e---- j----- L- s-p- m-n-t- e-t-s j-l-o- --------------------------- La sepa monato estas julio. 0
A opta lună este august. L--o-a mo--t- ----- aŭg--to. L- o-- m----- e---- a------- L- o-a m-n-t- e-t-s a-g-s-o- ---------------------------- La oka monato estas aŭgusto. 0
A noua lună este septembrie. L--n-ŭa-m--a-- e--as -e--e-b-o. L- n--- m----- e---- s--------- L- n-ŭ- m-n-t- e-t-s s-p-e-b-o- ------------------------------- La naŭa monato estas septembro. 0
A zecea lună este octombrie. La ---a--ona-o es-------o-r-. L- d--- m----- e---- o------- L- d-k- m-n-t- e-t-s o-t-b-o- ----------------------------- La deka monato estas oktobro. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. La ---unu- ----to --ta- n-vem--o. L- d------ m----- e---- n-------- L- d-k-n-a m-n-t- e-t-s n-v-m-r-. --------------------------------- La dekunua monato estas novembro. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. L---ek--a-mo--t- e-tas d--em---. L- d----- m----- e---- d-------- L- d-k-u- m-n-t- e-t-s d-c-m-r-. -------------------------------- La dekdua monato estas decembro. 0
Doisprezece luni însumează un an. D-k-- ----to--k----s-i--s-u----a-on. D---- m------ k---------- u-- j----- D-k-u m-n-t-j k-n-i-t-g-s u-u j-r-n- ------------------------------------ Dekdu monatoj konsistigas unu jaron. 0
iulie, august, septembrie, Ju-i-, aŭg-st-,-se-t----o, J----- a------- s--------- J-l-o- a-g-s-o- s-p-e-b-o- -------------------------- Julio, aŭgusto, septembro, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. o-t-bro, n-v---ro kaj-----mbr-. o------- n------- k-- d-------- o-t-b-o- n-v-m-r- k-j d-c-m-r-. ------------------------------- oktobro, novembro kaj decembro. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.