Dicționar de expresii

ro Numere ordinale   »   fi Järjestysnumerot

61 [şaizeci şi unu]

Numere ordinale

Numere ordinale

61 [kuusikymmentäyksi]

Järjestysnumerot

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Prima lună este ianuarie. E-s-mm-------u-kausi -- tamm--u-. E__________ k_______ o_ t________ E-s-m-ä-n-n k-u-a-s- o- t-m-i-u-. --------------------------------- Ensimmäinen kuukausi on tammikuu. 0
A doua lună este februarie. To--en k--kausi on -elm-ku-. T_____ k_______ o_ h________ T-i-e- k-u-a-s- o- h-l-i-u-. ---------------------------- Toinen kuukausi on helmikuu. 0
A treia lună este martie. Ko-mas-k-uk-us- on --al--ku-. K_____ k_______ o_ m_________ K-l-a- k-u-a-s- o- m-a-i-k-u- ----------------------------- Kolmas kuukausi on maaliskuu. 0
A patra lună este aprilie. Ne--äs-ku----si-o- -u-t--u-. N_____ k_______ o_ h________ N-l-ä- k-u-a-s- o- h-h-i-u-. ---------------------------- Neljäs kuukausi on huhtikuu. 0
A cincea lună este mai. V--des k--k--si--n --ukoku-. V_____ k_______ o_ t________ V-i-e- k-u-a-s- o- t-u-o-u-. ---------------------------- Viides kuukausi on toukokuu. 0
A şasea lună este iunie. Kuud------ka--i o- ke---uu. K_____ k_______ o_ k_______ K-u-e- k-u-a-s- o- k-s-k-u- --------------------------- Kuudes kuukausi on kesäkuu. 0
Şase luni însumează o jumătate de an. K---- kuu-au--- o- --o-i -u--ta. K____ k________ o_ p____ v______ K-u-i k-u-a-t-a o- p-o-i v-o-t-. -------------------------------- Kuusi kuukautta on puoli vuotta. 0
ianuarie, februarie, martie, T--miku-- ------u-, -aali--uu, T________ h________ m_________ T-m-i-u-, h-l-i-u-, m-a-i-k-u- ------------------------------ Tammikuu, helmikuu, maaliskuu, 0
aprilie, mai şi iunie. h-h---u----ou-oku- -a--es----. h________ t_______ j_ k_______ h-h-i-u-, t-u-o-u- j- k-s-k-u- ------------------------------ huhtikuu, toukokuu ja kesäkuu. 0
A şaptea lună este iulie. S--t--m-- -u--au-i-----ei-----. S________ k_______ o_ h________ S-i-s-m-s k-u-a-s- o- h-i-ä-u-. ------------------------------- Seitsemäs kuukausi on heinäkuu. 0
A opta lună este august. Kahd-ksa----u-a----on------u. K________ k_______ o_ e______ K-h-e-s-s k-u-a-s- o- e-o-u-. ----------------------------- Kahdeksas kuukausi on elokuu. 0
A noua lună este septembrie. Y-d--s----uu-a--i--n syy-kuu. Y_______ k_______ o_ s_______ Y-d-k-ä- k-u-a-s- o- s-y-k-u- ----------------------------- Yhdeksäs kuukausi on syyskuu. 0
A zecea lună este octombrie. K-m-enes--uu-a--- -n---ka---. K_______ k_______ o_ l_______ K-m-e-e- k-u-a-s- o- l-k-k-u- ----------------------------- Kymmenes kuukausi on lokakuu. 0
A unsprezecea lună este noiembrie. Y---s-oista-k-uk---i--- --rr-s-uu. Y__________ k_______ o_ m_________ Y-d-s-o-s-a k-u-a-s- o- m-r-a-k-u- ---------------------------------- Yhdestoista kuukausi on marraskuu. 0
A douăsprezecea lună este decembrie. K----st--sta-ku-ka--i--- jou---u-. K___________ k_______ o_ j________ K-h-e-t-i-t- k-u-a-s- o- j-u-u-u-. ---------------------------------- Kahdestoista kuukausi on joulukuu. 0
Doisprezece luni însumează un an. Ka---to-s-a k---au-ta--n----- vuo--. K__________ k________ o_ y___ v_____ K-k-i-o-s-a k-u-a-t-a o- y-s- v-o-i- ------------------------------------ Kaksitoista kuukautta on yksi vuosi. 0
iulie, august, septembrie, Hein-ku-,--lok--, syys-uu, H________ e______ s_______ H-i-ä-u-, e-o-u-, s-y-k-u- -------------------------- Heinäkuu, elokuu, syyskuu, 0
octombrie, noiembrie, decembrie. lo-a--u,-m-rra--u--ja -o-l---u. l_______ m________ j_ j________ l-k-k-u- m-r-a-k-u j- j-u-u-u-. ------------------------------- lokakuu, marraskuu ja joulukuu. 0

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.