Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   ar ‫طرح / وجّه اسئلة 1‬

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

‫62 [اثنان وستون]‬

62 [athnan wastun]

‫طرح / وجّه اسئلة 1‬

[itrah / wjjh 'asyilat 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Arabă Joaca Mai mult
a învăţa يتع-م ي---- ي-ع-م ----- يتعلم 0
y-tae-l-m y-------- y-t-e-l-m --------- yataealam
Învaţă elevii mult? ‫هل----لم التل--يذ ---راً-‬ ‫-- ي---- ا------- ك------- ‫-ل ي-ع-م ا-ت-ا-ي- ك-ي-ا-؟- --------------------------- ‫هل يتعلم التلاميذ كثيراً؟‬ 0
hl--a--eal-m ----l-mi-- -----a--? h- y-------- a--------- k-------- h- y-t-e-l-m a-t-l-m-d- k-h-r-a-? --------------------------------- hl yataealam altalamidh kthyraan?
Nu, ei învaţă puţin. ‫ل---إن----ت-ل----ق--ل---‬ ‫--- إ--- ي------ ق------- ‫-ا- إ-ه- ي-ع-م-ن ق-ي-ا-.- -------------------------- ‫لا، إنهم يتعلمون قليلاً.‬ 0
l--, --ina-um ya-a---amun--l-laa-. l--- '------- y---------- q------- l-a- '-i-a-u- y-t-e-l-m-n q-y-a-n- ---------------------------------- laa, 'iinahum yataealamun qlylaan.
a întreba يسأل‬ ي---- ي-أ-‬ ----- يسأل‬ 0
y-s'al y----- y-s-a- ------ yas'al
Îl întrebaţi des pe profesor? ‫---------در--كث---ً-‬ ‫----- ا----- ك------- ‫-ت-أ- ا-م-ر- ك-ي-ا-؟- ---------------------- ‫أتسأل المدرس كثيراً؟‬ 0
a--s--l -l----ri- k-h-ra--? a------ a-------- k-------- a-i-'-l a-m-d-r-s k-h-r-a-? --------------------------- atis'al almudaris kthyraan?
Nu, nu îl întreb des. ‫لا--ل- --أله كث-ر--.‬ ‫--- ل- أ---- ك------- ‫-ا- ل- أ-أ-ه ك-ي-ا-.- ---------------------- ‫لا، لا أسأله كثيراً.‬ 0
l--,--a -------h---h--aan. l--- l- '------- k-------- l-a- l- '-s-a-u- k-h-r-a-. -------------------------- laa, la 'as'aluh kthyraan.
a răspunde يجيب. ي---- ي-ي-. ----- يجيب. 0
y--ib. y----- y-j-b- ------ yajib.
Răspundeţi, vă rog. ‫-ج---م- فضل-!‬ ‫---- م- ف----- ‫-ج-، م- ف-ل-!- --------------- ‫أجب، من فضلك!‬ 0
a-a------ ---a--a! a---- m-- f------- a-a-, m-n f-d-l-a- ------------------ ajab, min fadalka!
Răspund. ‫إ---أ-يب.‬ ‫--- أ----- ‫-ن- أ-ي-.- ----------- ‫إني أجيب.‬ 0
'ii---'-j--a. '---- '------ '-i-i '-j-b-. ------------- 'iini 'ajiba.
a lucra يشتغل. ي----- ي-ت-ل- ------ يشتغل. 0
ya----gh--. y---------- y-s-t-g-i-. ----------- yashtaghil.
El tocmai lucrează? ‫أي--غل ا--ن-‬ ‫------ ا----- ‫-ي-ت-ل ا-آ-؟- -------------- ‫أيشتغل الآن؟‬ 0
ay--t--hi----a--? a--------- a----- a-s-t-g-i- a-a-a- ----------------- ayshtaghil alana?
Da, el tocmai lucrează. ‫-ع-، --ه-----ل ا-آ--‬ ‫---- إ-- ي---- ا----- ‫-ع-، إ-ه ي-ت-ل ا-آ-.- ---------------------- ‫نعم، إنه يشتغل الآن.‬ 0
n-im, 'ii-a- y-sht-ghi- al--a. n---- '----- y--------- a----- n-i-, '-i-a- y-s-t-g-i- a-a-a- ------------------------------ neim, 'iinah yashtaghil alana.
a veni يأتي. ي---- ي-ت-. ----- يأتي. 0
ya-i. y---- y-t-. ----- yati.
Veniţi? ه---ت-ت--؟ ه- س------ ه- س-أ-و-؟ ---------- هل ستأتون؟ 0
hal -atatun? h-- s------- h-l s-t-t-n- ------------ hal satatun?
Da, venim imediat. ‫-ع-- --أ-- -ال-ً-‬ ‫---- س---- ح------ ‫-ع-، س-أ-ي ح-ل-ً-‬ ------------------- ‫نعم، سنأتي حالاً.‬ 0
nei-,----a'--i----aan. n---- s------- h------ n-i-, s-n-'-t- h-l-a-. ---------------------- neim, sana'ati halaan.
a locui يس-ن. ي---- ي-ك-. ----- يسكن. 0
y---a-. y------ y-s-a-. ------- yaskan.
Locuiţi în Berlin? ‫---كن في-ب----؟‬ ‫----- ف- ب------ ‫-ت-ك- ف- ب-ل-ن-‬ ----------------- ‫أتسكن في برلين؟‬ 0
a---akun -- ba--ina? a------- f- b------- a-a-a-u- f- b-r-i-a- -------------------- atasakun fi barlina?
Da, locuiesc în Berlin. ‫-عم- --- -س----ي ب--ين.‬ ‫---- إ-- أ--- ف- ب------ ‫-ع-، إ-ي أ-ك- ف- ب-ل-ن-‬ ------------------------- ‫نعم، إني أسكن في برلين.‬ 0
nei-- 'ii-iy -a---- -- b----n-. n---- '----- '----- f- b------- n-i-, '-i-i- '-s-u- f- b-r-i-a- ------------------------------- neim, 'iiniy 'askun fi birlina.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.