Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   be Задаваць пытанні 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [шэсцьдзесят два]

62 [shests’dzesyat dva]

Задаваць пытанні 1

[Zadavats’ pytannі 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
a învăţa в-ч-ц-а в______ в-ч-ц-а ------- вучыцца 0
v-ch-tst-a v_________ v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
Învaţă elevii mult? Ву-н- -у-а-ца-шма-? В____ в______ ш____ В-ч-і в-ч-ц-а ш-а-? ------------------- Вучні вучацца шмат? 0
Vu-h-- --c-at--s--shm--? V_____ v_________ s_____ V-c-n- v-c-a-s-s- s-m-t- ------------------------ Vuchnі vuchatstsa shmat?
Nu, ei învaţă puţin. Не----ы в----ца-м---. Н__ я__ в______ м____ Н-, я-ы в-ч-ц-а м-л-. --------------------- Не, яны вучацца мала. 0
Ne,-y--y vuc-atst-a-m-la. N__ y___ v_________ m____ N-, y-n- v-c-a-s-s- m-l-. ------------------------- Ne, yany vuchatstsa mala.
a întreba п--аць п_____ п-т-ц- ------ пытаць 0
p----s’ p______ p-t-t-’ ------- pytats’
Îl întrebaţi des pe profesor? Вы--аста пы-аец---аста-нік-? В_ ч____ п______ н__________ В- ч-с-а п-т-е-е н-с-а-н-к-? ---------------------------- Вы часта пытаеце настаўніка? 0
V- -hasta -yt-etse---s-a-nіka? V_ c_____ p_______ n__________ V- c-a-t- p-t-e-s- n-s-a-n-k-? ------------------------------ Vy chasta pytaetse nastaunіka?
Nu, nu îl întreb des. Н-- --п-т-ю-----н-ч-ста. Н__ я п____ я__ н_______ Н-, я п-т-ю я-о н-ч-с-а- ------------------------ Не, я пытаю яго нячаста. 0
N---y--pyt----yago-n-a---st-. N__ y_ p_____ y___ n_________ N-, y- p-t-y- y-g- n-a-h-s-a- ----------------------------- Ne, ya pytayu yago nyachasta.
a răspunde а----в-ць а________ а-к-з-а-ь --------- адказваць 0
adka--a-s’ a_________ a-k-z-a-s- ---------- adkazvats’
Răspundeţi, vă rog. Адказвайце, --лі л-ска. А__________ к___ л_____ А-к-з-а-ц-, к-л- л-с-а- ----------------------- Адказвайце, калі ласка. 0
A-k-z-ay---, kal- l-ska. A___________ k___ l_____ A-k-z-a-t-e- k-l- l-s-a- ------------------------ Adkazvaytse, kalі laska.
Răspund. Я-ад-----ю. Я а________ Я а-к-з-а-. ----------- Я адказваю. 0
Ya -d---va-u. Y_ a_________ Y- a-k-z-a-u- ------------- Ya adkazvayu.
a lucra пра-ава-ь п________ п-а-а-а-ь --------- працаваць 0
pra-sa----’ p__________ p-a-s-v-t-’ ----------- pratsavats’
El tocmai lucrează? Ён-ц-п-р ---ц-е? Ё_ ц____ п______ Ё- ц-п-р п-а-у-? ---------------- Ён цяпер працуе? 0
En --y-p-- prat--e? E_ t______ p_______ E- t-y-p-r p-a-s-e- ------------------- En tsyaper pratsue?
Da, el tocmai lucrează. Т-к- ---ця-ер--р--у-. Т___ ё_ ц____ п______ Т-к- ё- ц-п-р п-а-у-. --------------------- Так, ён цяпер працуе. 0
Ta-- yon t---p-r-p-a--u-. T___ y__ t______ p_______ T-k- y-n t-y-p-r p-a-s-e- ------------------------- Tak, yon tsyaper pratsue.
a veni прых--зі-ь п_________ п-ы-о-з-ц- ---------- прыходзіць 0
p-y--o--і-s’ p___________ p-y-h-d-і-s- ------------ prykhodzіts’
Veniţi? В--пр---з-це? В_ п_________ В- п-ы-д-е-е- ------------- Вы прыйдзеце? 0
V- pr--dze---? V_ p__________ V- p-y-d-e-s-? -------------- Vy pryydzetse?
Da, venim imediat. Та----ы--ара- пр-йдзе-. Т___ м_ з____ п________ Т-к- м- з-р-з п-ы-д-е-. ----------------------- Так, мы зараз прыйдзем. 0
T-k-------r---pryydz-m. T___ m_ z____ p________ T-k- m- z-r-z p-y-d-e-. ----------------------- Tak, my zaraz pryydzem.
a locui ж--ь ж___ ж-ц- ---- жыць 0
zh-t-’ z_____ z-y-s- ------ zhyts’
Locuiţi în Berlin? В--жы---------р-ін-? В_ ж_____ ў Б_______ В- ж-в-ц- ў Б-р-і-е- -------------------- Вы жывяце ў Берліне? 0
Vy zhy--a--e u -er-і-e? V_ z________ u B_______ V- z-y-y-t-e u B-r-і-e- ----------------------- Vy zhyvyatse u Berlіne?
Da, locuiesc în Berlin. Т----- жыв- ў-Б--л-не. Т___ я ж___ ў Б_______ Т-к- я ж-в- ў Б-р-і-е- ---------------------- Так, я жыву ў Берліне. 0
T--,-ya z-y-- u-Ber--ne. T___ y_ z____ u B_______ T-k- y- z-y-u u B-r-і-e- ------------------------ Tak, ya zhyvu u Berlіne.

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.