Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   be Задаваць пытанні 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [шэсцьдзесят два]

62 [shests’dzesyat dva]

Задаваць пытанні 1

[Zadavats’ pytannі 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
a învăţa ву----а в------ в-ч-ц-а ------- вучыцца 0
v---y-st-a v--------- v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
Învaţă elevii mult? В-ч-і в--а-ца--мат? В---- в------ ш---- В-ч-і в-ч-ц-а ш-а-? ------------------- Вучні вучацца шмат? 0
V-------u-ha-s----s-m--? V----- v--------- s----- V-c-n- v-c-a-s-s- s-m-t- ------------------------ Vuchnі vuchatstsa shmat?
Nu, ei învaţă puţin. Не,-я-- --ча--а---л-. Н-- я-- в------ м---- Н-, я-ы в-ч-ц-а м-л-. --------------------- Не, яны вучацца мала. 0
Ne----n- --c-a--tsa m--a. N-- y--- v--------- m---- N-, y-n- v-c-a-s-s- m-l-. ------------------------- Ne, yany vuchatstsa mala.
a întreba п-т--ь п----- п-т-ц- ------ пытаць 0
p-t-ts’ p------ p-t-t-’ ------- pytats’
Îl întrebaţi des pe profesor? В- ч-ста -ыт--ц---а-т--нік-? В- ч---- п------ н---------- В- ч-с-а п-т-е-е н-с-а-н-к-? ---------------------------- Вы часта пытаеце настаўніка? 0
V--ch-st- -y---t-- nas-a--і--? V- c----- p------- n---------- V- c-a-t- p-t-e-s- n-s-a-n-k-? ------------------------------ Vy chasta pytaetse nastaunіka?
Nu, nu îl întreb des. Н-,-я п-т-- -го-----ста. Н-- я п---- я-- н------- Н-, я п-т-ю я-о н-ч-с-а- ------------------------ Не, я пытаю яго нячаста. 0
N-,-ya -ytay--y----n-ach-sta. N-- y- p----- y--- n--------- N-, y- p-t-y- y-g- n-a-h-s-a- ----------------------------- Ne, ya pytayu yago nyachasta.
a răspunde ад--з--ць а-------- а-к-з-а-ь --------- адказваць 0
a-----a--’ a--------- a-k-z-a-s- ---------- adkazvats’
Răspundeţi, vă rog. Адк--в----, ---і лас-а. А---------- к--- л----- А-к-з-а-ц-, к-л- л-с-а- ----------------------- Адказвайце, калі ласка. 0
A-kazv-yt-e---al--las-a. A----------- k--- l----- A-k-z-a-t-e- k-l- l-s-a- ------------------------ Adkazvaytse, kalі laska.
Răspund. Я ад------. Я а-------- Я а-к-з-а-. ----------- Я адказваю. 0
Y- -d-a---y-. Y- a--------- Y- a-k-z-a-u- ------------- Ya adkazvayu.
a lucra п-а-а--ць п-------- п-а-а-а-ь --------- працаваць 0
pra--av--s’ p---------- p-a-s-v-t-’ ----------- pratsavats’
El tocmai lucrează? Ё- ц-п---пр--уе? Ё- ц---- п------ Ё- ц-п-р п-а-у-? ---------------- Ён цяпер працуе? 0
E---sya-----r-ts-e? E- t------ p------- E- t-y-p-r p-a-s-e- ------------------- En tsyaper pratsue?
Da, el tocmai lucrează. Так,-ён--я----п-а--е. Т--- ё- ц---- п------ Т-к- ё- ц-п-р п-а-у-. --------------------- Так, ён цяпер працуе. 0
Ta-, -o-----a-er----t---. T--- y-- t------ p------- T-k- y-n t-y-p-r p-a-s-e- ------------------------- Tak, yon tsyaper pratsue.
a veni п---о-зі-ь п--------- п-ы-о-з-ц- ---------- прыходзіць 0
prykho-----’ p----------- p-y-h-d-і-s- ------------ prykhodzіts’
Veniţi? В--пр-й-зец-? В- п--------- В- п-ы-д-е-е- ------------- Вы прыйдзеце? 0
V--pry-d-e---? V- p---------- V- p-y-d-e-s-? -------------- Vy pryydzetse?
Da, venim imediat. Та-- мы зар-з ---йд---. Т--- м- з---- п-------- Т-к- м- з-р-з п-ы-д-е-. ----------------------- Так, мы зараз прыйдзем. 0
Ta-- -y-z--a- p--y--e-. T--- m- z---- p-------- T-k- m- z-r-z p-y-d-e-. ----------------------- Tak, my zaraz pryydzem.
a locui ж--ь ж--- ж-ц- ---- жыць 0
zh-t-’ z----- z-y-s- ------ zhyts’
Locuiţi în Berlin? В- ж---ц------рл-н-? В- ж----- ў Б------- В- ж-в-ц- ў Б-р-і-е- -------------------- Вы жывяце ў Берліне? 0
V---hyvya-se u ----і--? V- z-------- u B------- V- z-y-y-t-e u B-r-і-e- ----------------------- Vy zhyvyatse u Berlіne?
Da, locuiesc în Berlin. Т--- ---ы-у ў-Б-р-ін-. Т--- я ж--- ў Б------- Т-к- я ж-в- ў Б-р-і-е- ---------------------- Так, я жыву ў Берліне. 0
Ta-, ya zhyvu-- B-r-і-e. T--- y- z---- u B------- T-k- y- z-y-u u B-r-і-e- ------------------------ Tak, ya zhyvu u Berlіne.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.