Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   el Θέτω ερωτήσεις 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [εξήντα δύο]

62 [exḗnta dýo]

Θέτω ερωτήσεις 1

Thétō erōtḗseis 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
a învăţa δι-βά-ω δ______ δ-α-ά-ω ------- διαβάζω 0
diab-zō d______ d-a-á-ō ------- diabázō
Învaţă elevii mult? Ο- -α-η--ς -ιαβά-ου--πολ-; Ο_ μ______ δ________ π____ Ο- μ-θ-τ-ς δ-α-ά-ο-ν π-λ-; -------------------------- Οι μαθητές διαβάζουν πολύ; 0
O--m----t---dia--z-u- ---ý? O_ m_______ d________ p____ O- m-t-ē-é- d-a-á-o-n p-l-? --------------------------- Oi mathētés diabázoun polý?
Nu, ei învaţă puţin. Ό-ι---ι--ά---ν-λ-γ-. Ό___ δ________ λ____ Ό-ι- δ-α-ά-ο-ν λ-γ-. -------------------- Όχι, διαβάζουν λίγο. 0
Ó-h-----ab-z--- --go. Ó____ d________ l____ Ó-h-, d-a-á-o-n l-g-. --------------------- Óchi, diabázoun lígo.
a întreba ρ--άω ρ____ ρ-τ-ω ----- ρωτάω 0
r-t-ō r____ r-t-ō ----- rōtáō
Îl întrebaţi des pe profesor? Ρω-ά-- σ---- -ον---σ---ο; Ρ_____ σ____ τ__ δ_______ Ρ-τ-τ- σ-χ-ά τ-ν δ-σ-α-ο- ------------------------- Ρωτάτε συχνά τον δάσκαλο; 0
R-t-te--yc--á-t-n d--k--o? R_____ s_____ t__ d_______ R-t-t- s-c-n- t-n d-s-a-o- -------------------------- Rōtáte sychná ton dáskalo?
Nu, nu îl întreb des. Ό--- δε- -ο- ρω--ω--υ-ν-. Ό___ δ__ τ__ ρ____ σ_____ Ό-ι- δ-ν τ-ν ρ-τ-ω σ-χ-ά- ------------------------- Όχι, δεν τον ρωτάω συχνά. 0
Ó-hi, d-- ton r-t-- sychn-. Ó____ d__ t__ r____ s______ Ó-h-, d-n t-n r-t-ō s-c-n-. --------------------------- Óchi, den ton rōtáō sychná.
a răspunde α-αντ-ω α______ α-α-τ-ω ------- απαντάω 0
apantáō a______ a-a-t-ō ------- apantáō
Răspundeţi, vă rog. Απα-τή-τε-π-ρ-κ---. Α________ π________ Α-α-τ-σ-ε π-ρ-κ-λ-. ------------------- Απαντήστε παρακαλώ. 0
Apa-tḗ--e -a---a--. A________ p________ A-a-t-s-e p-r-k-l-. ------------------- Apantḗste parakalṓ.
Răspund. Α-αν---. Α_______ Α-α-τ-ω- -------- Απαντάω. 0
Apan---. A_______ A-a-t-ō- -------- Apantáō.
a lucra δ-υλε-ω δ______ δ-υ-ε-ω ------- δουλεύω 0
doul-úō d______ d-u-e-ō ------- douleúō
El tocmai lucrează? (Α--ό-]-Δουλ-ύε--τώρα; (______ Δ_______ τ____ (-υ-ό-] Δ-υ-ε-ε- τ-ρ-; ---------------------- (Αυτός] Δουλεύει τώρα; 0
(Au--s)-D-u--ú-i-t-r-? (______ D_______ t____ (-u-ó-) D-u-e-e- t-r-? ---------------------- (Autós) Douleúei tṓra?
Da, el tocmai lucrează. Ν-ι----υ-ε-----ώ-α. Ν___ δ_______ τ____ Ν-ι- δ-υ-ε-ε- τ-ρ-. ------------------- Ναι, δουλεύει τώρα. 0
N--- -o--eúei tṓ-a. N___ d_______ t____ N-i- d-u-e-e- t-r-. ------------------- Nai, douleúei tṓra.
a veni έ-χομ-ι έ______ έ-χ-μ-ι ------- έρχομαι 0
é--homai é_______ é-c-o-a- -------- érchomai
Veniţi? Έ--ε---; Έ_______ Έ-χ-σ-ε- -------- Έρχεστε; 0
É-----t-? É________ É-c-e-t-? --------- Ércheste?
Da, venim imediat. Να------όμ-σ---α-έσως. Ν___ ε________ α______ Ν-ι- ε-χ-μ-σ-ε α-έ-ω-. ---------------------- Ναι, ερχόμαστε αμέσως. 0
N--, ---h-ma--e--mé-ō-. N___ e_________ a______ N-i- e-c-ó-a-t- a-é-ō-. ----------------------- Nai, erchómaste amésōs.
a locui μέ-ω μ___ μ-ν- ---- μένω 0
m-nō m___ m-n- ---- ménō
Locuiţi în Berlin? Μ--ε-ε στ-----ολ--ο; Μ_____ σ__ Β________ Μ-ν-τ- σ-ο Β-ρ-λ-ν-; -------------------- Μένετε στο Βερολίνο; 0
M-net--st- -erol-no? M_____ s__ B________ M-n-t- s-o B-r-l-n-? -------------------- Ménete sto Berolíno?
Da, locuiesc în Berlin. Να-,--ένω στο-Βε-ο--ν-. Ν___ μ___ σ__ Β________ Ν-ι- μ-ν- σ-ο Β-ρ-λ-ν-. ----------------------- Ναι, μένω στο Βερολίνο. 0
Na-- m-n- -to-Berol-no. N___ m___ s__ B________ N-i- m-n- s-o B-r-l-n-. ----------------------- Nai, ménō sto Berolíno.

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.