Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   sr Постављати питања 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [шездесет и два]

62 [šezdeset i dva]

Постављати питања 1

[Postavljati pitanja 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
a învăţa у-и-и у____ у-и-и ----- учити 0
uč-ti u____ u-i-i ----- učiti
Învaţă elevii mult? Уч-----------и -----? У__ л_ у______ м_____ У-е л- у-е-и-и м-о-о- --------------------- Уче ли ученици много? 0
Uče--- uč----i---og-? U__ l_ u______ m_____ U-e l- u-e-i-i m-o-o- --------------------- Uče li učenici mnogo?
Nu, ei învaţă puţin. Н-,--н- у-е -а--. Н__ о__ у__ м____ Н-, о-и у-е м-л-. ----------------- Не, они уче мало. 0
N-, -n--u---mal-. N__ o__ u__ m____ N-, o-i u-e m-l-. ----------------- Ne, oni uče malo.
a întreba пи---и п_____ п-т-т- ------ питати 0
p----i p_____ p-t-t- ------ pitati
Îl întrebaţi des pe profesor? Пи-ат--ли че-то учи---а? П_____ л_ ч____ у_______ П-т-т- л- ч-с-о у-и-е-а- ------------------------ Питате ли често учитеља? 0
P--ate li--e--o--č------? P_____ l_ č____ u________ P-t-t- l- č-s-o u-i-e-j-? ------------------------- Pitate li često učitelja?
Nu, nu îl întreb des. Не, -е-п-т-- -а --сто. Н__ н_ п____ г_ ч_____ Н-, н- п-т-м г- ч-с-о- ---------------------- Не, не питам га често. 0
Ne, -e-p--a- -- --s--. N__ n_ p____ g_ č_____ N-, n- p-t-m g- č-s-o- ---------------------- Ne, ne pitam ga često.
a răspunde о--о--рити о_________ о-г-в-р-т- ---------- одговорити 0
odg---riti o_________ o-g-v-r-t- ---------- odgovoriti
Răspundeţi, vă rog. Одговорит-, мо-и----с. О__________ м____ В___ О-г-в-р-т-, м-л-м В-с- ---------------------- Одговорите, молим Вас. 0
Od--v-ri-e,-mol-m-V-s. O__________ m____ V___ O-g-v-r-t-, m-l-m V-s- ---------------------- Odgovorite, molim Vas.
Răspund. Ја-од----р--. Ј_ о_________ Ј- о-г-в-р-м- ------------- Ја одговарам. 0
J- -dgo---am. J_ o_________ J- o-g-v-r-m- ------------- Ja odgovaram.
a lucra ра--ти р_____ р-д-т- ------ радити 0
r---ti r_____ r-d-t- ------ raditi
El tocmai lucrează? Ра-- л- о---п-ав-? Р___ л_ о_ у______ Р-д- л- о- у-р-в-? ------------------ Ради ли он управо? 0
R-di-li on u----o? R___ l_ o_ u______ R-d- l- o- u-r-v-? ------------------ Radi li on upravo?
Da, el tocmai lucrează. Да,--п-а-о-р-д-. Д__ у_____ р____ Д-, у-р-в- р-д-. ---------------- Да, управо ради. 0
Da, --r--- rad-. D__ u_____ r____ D-, u-r-v- r-d-. ---------------- Da, upravo radi.
a veni долаз--и д_______ д-л-з-т- -------- долазити 0
d---z-ti d_______ d-l-z-t- -------- dolaziti
Veniţi? Д--а-ит- -и В-? Д_______ л_ В__ Д-л-з-т- л- В-? --------------- Долазите ли Ви? 0
D---zi-- -i Vi? D_______ l_ V__ D-l-z-t- l- V-? --------------- Dolazite li Vi?
Da, venim imediat. Да, -ол-зим--одм--. Д__ д_______ о_____ Д-, д-л-з-м- о-м-х- ------------------- Да, долазимо одмах. 0
Da--d-l--i----d-ah. D__ d_______ o_____ D-, d-l-z-m- o-m-h- ------------------- Da, dolazimo odmah.
a locui стан----и с________ с-а-о-а-и --------- становати 0
stanovati s________ s-a-o-a-i --------- stanovati
Locuiţi în Berlin? С-анујете ли - Берлину? С________ л_ у Б_______ С-а-у-е-е л- у Б-р-и-у- ----------------------- Станујете ли у Берлину? 0
S-a-u-e-e -i-u-Ber-inu? S________ l_ u B_______ S-a-u-e-e l- u B-r-i-u- ----------------------- Stanujete li u Berlinu?
Da, locuiesc în Berlin. Да, ј--стануј-- ----рл-н-. Д__ ј_ с_______ у Б_______ Д-, ј- с-а-у-е- у Б-р-и-у- -------------------------- Да, ја станујем у Берлину. 0
D-,-ja s--nujem u B---i--. D__ j_ s_______ u B_______ D-, j- s-a-u-e- u B-r-i-u- -------------------------- Da, ja stanujem u Berlinu.

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.