Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   uk Ставити запитання 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [шістдесят два]

62 [shistdesyat dva]

Ставити запитання 1

[Stavyty zapytannya 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
a învăţa Вчитися В______ В-и-и-я ------- Вчитися 0
Vc--ty--a V________ V-h-t-s-a --------- Vchytysya
Învaţă elevii mult? У-н---а--то в-ат-с-? У___ б_____ в_______ У-н- б-г-т- в-а-ь-я- -------------------- Учні багато вчаться? 0
Uc--i b-h--o-vch---sya? U____ b_____ v_________ U-h-i b-h-t- v-h-t-s-a- ----------------------- Uchni bahato vchatʹsya?
Nu, ei învaţă puţin. Ні- вон- в-ать-я-ма--. Н__ в___ в______ м____ Н-, в-н- в-а-ь-я м-л-. ---------------------- Ні, вони вчаться мало. 0
N-- v-n--vch----y- ma-o. N__ v___ v________ m____ N-, v-n- v-h-t-s-a m-l-. ------------------------ Ni, vony vchatʹsya malo.
a întreba Зап-ту--ти З_________ З-п-т-в-т- ---------- Запитувати 0
Zap-tuv-ty Z_________ Z-p-t-v-t- ---------- Zapytuvaty
Îl întrebaţi des pe profesor? Ви ча--- з---туєте в------? В_ ч____ з________ в_______ В- ч-с-о з-п-т-є-е в-и-е-я- --------------------------- Ви часто запитуєте вчителя? 0
V- -hast--zap---y-te -c-------? V_ c_____ z_________ v_________ V- c-a-t- z-p-t-y-t- v-h-t-l-a- ------------------------------- Vy chasto zapytuyete vchytelya?
Nu, nu îl întreb des. Ні, я -е-ча-то --г- за-ит--. Н__ я н_ ч____ й___ з_______ Н-, я н- ч-с-о й-г- з-п-т-ю- ---------------------------- Ні, я не часто його запитую. 0
Ni- -a-n-------o -̆----za-----u. N__ y_ n_ c_____ y̆___ z________ N-, y- n- c-a-t- y-o-o z-p-t-y-. -------------------------------- Ni, ya ne chasto y̆oho zapytuyu.
a răspunde Ві---відати В__________ В-д-о-і-а-и ----------- Відповідати 0
Vi--o-id--y V__________ V-d-o-i-a-y ----------- Vidpovidaty
Răspundeţi, vă rog. Від---і-а-----бу----а--а. В____________ б__________ В-д-о-і-а-т-, б-д---а-к-. ------------------------- Відповідайте, будь-ласка. 0
Vi--o--day̆t-, b--ʹ-l-ska. V____________ b__________ V-d-o-i-a-̆-e- b-d---a-k-. -------------------------- Vidpoviday̆te, budʹ-laska.
Răspund. Я ві----ід--. Я в__________ Я в-д-о-і-а-. ------------- Я відповідаю. 0
Y- vi--o----y-. Y_ v___________ Y- v-d-o-i-a-u- --------------- YA vidpovidayu.
a lucra Пр-цюв-ти П________ П-а-ю-а-и --------- Працювати 0
P-------a-y P__________ P-a-s-u-a-y ----------- Pratsyuvaty
El tocmai lucrează? В-н --раз пр--ю-? В__ з____ п______ В-н з-р-з п-а-ю-? ----------------- Він зараз працює? 0
Vi--z--az ----syu--? V__ z____ p_________ V-n z-r-z p-a-s-u-e- -------------------- Vin zaraz pratsyuye?
Da, el tocmai lucrează. Так,-ві- з--аз--р----. Т___ в__ з____ п______ Т-к- в-н з-р-з п-а-ю-. ---------------------- Так, він зараз працює. 0
T-k, vin---ra- --ats--y-. T___ v__ z____ p_________ T-k- v-n z-r-z p-a-s-u-e- ------------------------- Tak, vin zaraz pratsyuye.
a veni Прихо--ти П________ П-и-о-и-и --------- Приходити 0
P-ykh-dyty P_________ P-y-h-d-t- ---------- Prykhodyty
Veniţi? Ви -дете? В_ й_____ В- й-е-е- --------- Ви йдете? 0
V----d--e? V_ y̆_____ V- y-d-t-? ---------- Vy y̆dete?
Da, venim imediat. Так,--и----аз пр-й-е-о. Т___ м_ з____ п________ Т-к- м- з-р-з п-и-д-м-. ----------------------- Так, ми зараз прийдемо. 0
T-k,-----a--z ---y̆d--o. T___ m_ z____ p________ T-k- m- z-r-z p-y-̆-e-o- ------------------------ Tak, my zaraz pryy̆demo.
a locui Ж--и Ж___ Ж-т- ---- Жити 0
Zhy-y Z____ Z-y-y ----- Zhyty
Locuiţi în Berlin? В- ж-ве-- - Б------? В_ ж_____ в Б_______ В- ж-в-т- в Б-р-і-і- -------------------- Ви живете в Берліні? 0
V- zhy--te-v-B---i-i? V_ z______ v B_______ V- z-y-e-e v B-r-i-i- --------------------- Vy zhyvete v Berlini?
Da, locuiesc în Berlin. Т-к,----и-у в ---л-ні. Т___ я ж___ в Б_______ Т-к- я ж-в- в Б-р-і-і- ---------------------- Так, я живу в Берліні. 0
T-k--ya z---u v -e-l-n-. T___ y_ z____ v B_______ T-k- y- z-y-u v B-r-i-i- ------------------------ Tak, ya zhyvu v Berlini.

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.