Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   da Benægtelse 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [femogtres]

Benægtelse 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Este scump inelul? E- ---ge- --r? E- r----- d--- E- r-n-e- d-r- -------------- Er ringen dyr? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Nej- --n--o-t---k-- h---r-d- euro. N--- d-- k----- k-- h------- e---- N-j- d-n k-s-e- k-n h-n-r-d- e-r-. ---------------------------------- Nej, den koster kun hundrede euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. M---jeg har-ku- h-lv-r---. M-- j-- h-- k-- h--------- M-n j-g h-r k-n h-l-t-e-s- -------------------------- Men jeg har kun halvtreds. 0
Eşti gata deja? E- ---a-l----- fær---? E- d- a------- f------ E- d- a-l-r-d- f-r-i-? ---------------------- Er du allerede færdig? 0
Nu, încă nu. Nej,-ik-e--nd-u. N--- i--- e----- N-j- i-k- e-d-u- ---------------- Nej, ikke endnu. 0
Dar imediat sunt gata. Me----- -- -nar- ---d-g. M-- j-- e- s---- f------ M-n j-g e- s-a-t f-r-i-. ------------------------ Men jeg er snart færdig. 0
Mai doreşti supă? Vil d--ha-e -e-e --p--? V-- d- h--- m--- s----- V-l d- h-v- m-r- s-p-e- ----------------------- Vil du have mere suppe? 0
Nu, nu mai doresc. N-j, -eg--il----e ---e-mere. N--- j-- v-- i--- h--- m---- N-j- j-g v-l i-k- h-v- m-r-. ---------------------------- Nej, jeg vil ikke have mere. 0
Dar încă o îngheţată. M-n e- is --r-. M-- e- i- m---- M-n e- i- m-r-. --------------- Men en is mere. 0
Locuieşti de mult timp aici? H-- du----- h----æ-g-? H-- d- b--- h-- l----- H-r d- b-e- h-r l-n-e- ---------------------- Har du boet her længe? 0
Nu, abia de o lună. N-----un--n ---e-. N--- k-- e- m----- N-j- k-n e- m-n-d- ------------------ Nej, kun en måned. 0
Dar cunosc deja multe persoane. M-n--eg ----er--ll-r-d- m---e men-es--r. M-- j-- k----- a------- m---- m--------- M-n j-g k-n-e- a-l-r-d- m-n-e m-n-e-k-r- ---------------------------------------- Men jeg kender allerede mange mennesker. 0
Mergi mâine acasă? K---- -- -je- i m-r---? K---- d- h--- i m------ K-r-r d- h-e- i m-r-e-? ----------------------- Kører du hjem i morgen? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ne-- fø--- i---e---de-. N--- f---- i w--------- N-j- f-r-t i w-e-e-d-n- ----------------------- Nej, først i weekenden. 0
Dar mă întorc deja duminică. Men -eg kommer --l--ge --lered---å s--d-g. M-- j-- k----- t------ a------- p- s------ M-n j-g k-m-e- t-l-a-e a-l-r-d- p- s-n-a-. ------------------------------------------ Men jeg kommer tilbage allerede på søndag. 0
Fiica ta este deja majoră? Er-di- d--te- a----e-- ---s--? E- d-- d----- a------- v------ E- d-n d-t-e- a-l-r-d- v-k-e-? ------------------------------ Er din datter allerede voksen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Nej, h---e- --- --t---. N--- h-- e- k-- s------ N-j- h-n e- k-n s-t-e-. ----------------------- Nej, hun er kun sytten. 0
Dar are deja un prieten. Me--hun--a- allerede e--k-re-t-. M-- h-- h-- a------- e- k------- M-n h-n h-r a-l-r-d- e- k-r-s-e- -------------------------------- Men hun har allerede en kæreste. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.