Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   es Negación 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sesenta y cinco]

Negación 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
Este scump inelul? ¿Es-ca-- el-----l-? ¿-- c--- e- a------ ¿-s c-r- e- a-i-l-? ------------------- ¿Es caro el anillo?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-, sólo-c---ta c-en -u-o-. N-- s--- c----- c--- e----- N-, s-l- c-e-t- c-e- e-r-s- --------------------------- No, sólo cuesta cien euros.
Dar eu am numai cincizeci. P--- -- sól------o------e--a. P--- y- s--- t---- c--------- P-r- y- s-l- t-n-o c-n-u-n-a- ----------------------------- Pero yo sólo tengo cincuenta.
Eşti gata deja? ¿Has --rm--ado --? ¿--- t-------- y-- ¿-a- t-r-i-a-o y-? ------------------ ¿Has terminado ya?
Nu, încă nu. No, a-- n-. N-- a-- n-- N-, a-n n-. ----------- No, aún no.
Dar imediat sunt gata. P--o---r-in---------d-. P--- t------ e--------- P-r- t-r-i-o e-s-g-i-a- ----------------------- Pero termino enseguida.
Mai doreşti supă? ¿Q-----s-má--sop-? ¿------- m-- s---- ¿-u-e-e- m-s s-p-? ------------------ ¿Quieres más sopa?
Nu, nu mai doresc. No,--o ---e-- --s. N-- n- q----- m--- N-, n- q-i-r- m-s- ------------------ No, no quiero más.
Dar încă o îngheţată. P-ro un-hela----í. P--- u- h----- s-- P-r- u- h-l-d- s-. ------------------ Pero un helado sí.
Locuieşti de mult timp aici? ¿---e -u--o ----po ----vi--s-aq--? ¿---- m---- t----- q-- v---- a---- ¿-a-e m-c-o t-e-p- q-e v-v-s a-u-? ---------------------------------- ¿Hace mucho tiempo que vives aquí?
Nu, abia de o lună. N-,-só-o--n -e-. N-- s--- u- m--- N-, s-l- u- m-s- ---------------- No, sólo un mes.
Dar cunosc deja multe persoane. Pe-o ya ---ozc--a m--h---e---. P--- y- c------ a m---- g----- P-r- y- c-n-z-o a m-c-a g-n-e- ------------------------------ Pero ya conozco a mucha gente.
Mergi mâine acasă? ¿T--vas -------mañan-? ¿-- v-- a c--- m------ ¿-e v-s a c-s- m-ñ-n-? ---------------------- ¿Te vas a casa mañana?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N-,-me-v-y e---i- ------an-. N-- m- v-- e- f-- d- s------ N-, m- v-y e- f-n d- s-m-n-. ---------------------------- No, me voy el fin de semana.
Dar mă întorc deja duminică. P--- el -om---o-ya v-e--o. P--- e- d------ y- v------ P-r- e- d-m-n-o y- v-e-v-. -------------------------- Pero el domingo ya vuelvo.
Fiica ta este deja majoră? ¿Tu --ja ya----ma-or -e ed-d? ¿-- h--- y- e- m---- d- e---- ¿-u h-j- y- e- m-y-r d- e-a-? ----------------------------- ¿Tu hija ya es mayor de edad?
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-, ---o t-en- -i-cis-e-- año-. N-- s--- t---- d--------- a---- N-, s-l- t-e-e d-e-i-i-t- a-o-. ------------------------------- No, sólo tiene diecisiete años.
Dar are deja un prieten. P--- -----e-e-n-v-o. P--- y- t---- n----- P-r- y- t-e-e n-v-o- -------------------- Pero ya tiene novio.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.