Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   et Eitamine 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [kuuskümmend viis]

Eitamine 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Este scump inelul? Ka- s---s-r-u--o- ka--i-? K-- s-- s----- o- k------ K-s s-e s-r-u- o- k-l-i-? ------------------------- Kas see sõrmus on kallis? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. E-,--e- m--s-b-ainu-t--a-----r-t. E-- s-- m----- a----- s--- e----- E-, s-e m-k-a- a-n-l- s-d- e-r-t- --------------------------------- Ei, see maksab ainult sada eurot. 0
Dar eu am numai cincizeci. K-i--mul--n--i------i---ü-me-d. K--- m-- o- a----- v----------- K-i- m-l o- a-n-l- v-i-k-m-e-d- ------------------------------- Kuid mul on ainult viiskümmend. 0
Eşti gata deja? Ol----a ---a -----s? O--- s- j--- v------ O-e- s- j-b- v-l-i-? -------------------- Oled sa juba valmis? 0
Nu, încă nu. Ei,-v-el --tt-. E-- v--- m----- E-, v-e- m-t-e- --------------- Ei, veel mitte. 0
Dar imediat sunt gata. A-a---he -----v-lmis. A-- k--- o--- v------ A-a k-h- o-e- v-l-i-. --------------------- Aga kohe olen valmis. 0
Mai doreşti supă? S-o--- sa--ee- sup-i? S----- s- v--- s----- S-o-i- s- v-e- s-p-i- --------------------- Soovid sa veel suppi? 0
Nu, nu mai doresc. E-, -a--- -a-----h-em. E-- m- e- t--- r------ E-, m- e- t-h- r-h-e-. ---------------------- Ei, ma ei taha rohkem. 0
Dar încă o îngheţată. Aga---el--h- ---tist. A-- v--- ü-- j------- A-a v-e- ü-t j-ä-i-t- --------------------- Aga veel üht jäätist. 0
Locuieşti de mult timp aici? Ela- -- -u-a-k-ua --i-? E--- s- j--- k--- s---- E-a- s- j-b- k-u- s-i-? ----------------------- Elad sa juba kaua siin? 0
Nu, abia de o lună. Ei---ll---e-i--st----d. E-- a---- e------ k---- E-, a-l-s e-i-e-t k-u-. ----------------------- Ei, alles esimest kuud. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Ku-d--a---nne--j-b- -a--- in--esi. K--- m- t----- j--- p---- i------- K-i- m- t-n-e- j-b- p-l-u i-i-e-i- ---------------------------------- Kuid ma tunnen juba palju inimesi. 0
Mergi mâine acasă? Sõ--a- ---homme--o--? S----- s- h---- k---- S-i-a- s- h-m-e k-j-? --------------------- Sõidad sa homme koju? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ei--alles-n-da-a--h----e-. E-- a---- n--------------- E-, a-l-s n-d-l-v-h-t-s-l- -------------------------- Ei, alles nädalavahetusel. 0
Dar mă întorc deja duminică. A-a -- -ul-n---b- pü--päev---t-g-si. A-- m- t---- j--- p--------- t------ A-a m- t-l-n j-b- p-h-p-e-a- t-g-s-. ------------------------------------ Aga ma tulen juba pühapäeval tagasi. 0
Fiica ta este deja majoră? Kas su-t-ta--on---b- -ä----sv--ud? K-- s- t---- o- j--- t------------ K-s s- t-t-r o- j-b- t-i-k-s-a-u-? ---------------------------------- Kas su tütar on juba täiskasvanud? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. E---t--on-al--- -ei-----i-t. E-- t- o- a---- s----------- E-, t- o- a-l-s s-i-s-t-i-t- ---------------------------- Ei, ta on alles seitseteist. 0
Dar are deja un prieten. Aga---l -----b--poiss-sõ-er. A-- t-- o- j--- p----------- A-a t-l o- j-b- p-i-s-s-b-r- ---------------------------- Aga tal on juba poiss-sõber. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.