Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   fa ‫منفی کردن 2‬

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

‫65 [شصت و پنج]‬

65[ shast-o-panj]

‫منفی کردن 2‬

[nafye 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
Este scump inelul? ‫--- -لقه گ-ان -ست؟‬ ‫--- ح--- گ--- ا---- ‫-ی- ح-ق- گ-ا- ا-ت-‬ -------------------- ‫این حلقه گران است؟‬ 0
in h---he ger----st? i- h----- g---- a--- i- h-l-h- g-r-n a-t- -------------------- in halghe gerân ast?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. ‫نه،----ت-ای--ح--ه-فق--ص--یو-- ----‬ ‫--- ق--- ا-- ح--- ف-- ص- ی--- ا---- ‫-ه- ق-م- ا-ن ح-ق- ف-ط ص- ی-ر- ا-ت-‬ ------------------------------------ ‫نه، قیمت این حلقه فقط صد یورو است.‬ 0
na,-g---ate -n -alg-----n-â-s-d --o-o--st. n-- g------ i- h----- t---- s-- y---- a--- n-, g-y-a-e i- h-l-h- t-n-â s-d y-o-o a-t- ------------------------------------------ na, ghymate in halghe tanhâ sad yooro ast.
Dar eu am numai cincizeci. ‫ا-ا--ن-ف-ط--ن--ه-یور- -ا---‬ ‫--- م- ف-- پ---- ی--- د----- ‫-م- م- ف-ط پ-ج-ه ی-ر- د-ر-.- ----------------------------- ‫اما من فقط پنجاه یورو دارم.‬ 0
am-â man-fag----p-n----yo-r--d-r-m. a--- m-- f----- p----- y---- d----- a-m- m-n f-g-a- p-n-â- y-o-o d-r-m- ----------------------------------- ammâ man faghat panjâh yooro dâram.
Eşti gata deja? ‫-- کارت ت--- -د؟‬ ‫-- ک--- ت--- ش--- ‫-و ک-ر- ت-ا- ش-؟- ------------------ ‫تو کارت تمام شد؟‬ 0
to-k-rat t---m--ho-? t- k---- t---- s---- t- k-r-t t-m-m s-o-? -------------------- to kârat tamâm shod?
Nu, încă nu. ‫ن---ه--ز--ه-‬ ‫--- ه--- ن--- ‫-ه- ه-و- ن-.- -------------- ‫نه، هنوز نه.‬ 0
na, -an-z-na. n-- h---- n-- n-, h-n-z n-. ------------- na, hanuz na.
Dar imediat sunt gata. ‫اما --د --ظ----دیگر---ا---ی‌--د-‬ ‫--- چ-- ل--- ی د--- ت--- م------- ‫-م- چ-د ل-ظ- ی د-گ- ت-ا- م-‌-و-.- ---------------------------------- ‫اما چند لحظه ی دیگر تمام می‌شود.‬ 0
am-- --and --h----e-di--- ------mi-ha-a-. a--- c---- l------- d---- t---- m-------- a-m- c-a-d l-h-e-y- d-g-r t-m-m m-s-a-a-. ----------------------------------------- ammâ chand lahze-ye digar tamâm mishavad.
Mai doreşti supă? ‫با- هم --- -ی‌خوای؟‬ ‫--- ه- س-- م-------- ‫-ا- ه- س-پ م-‌-و-ی-‬ --------------------- ‫باز هم سوپ می‌خوای؟‬ 0
bâ- ha---o-------âhi? b-- h-- s--- m------- b-z h-m s-o- m-k-â-i- --------------------- bâz ham soop mikhâhi?
Nu, nu mai doresc. ‫--- -یگ--نم-‌خواه--‬ ‫--- د--- ن---------- ‫-ه- د-گ- ن-ی-خ-ا-م-‬ --------------------- ‫نه، دیگر نمی‌خواهم.‬ 0
n----i-ar----ikh-ha-. n-- d---- n---------- n-, d-g-r n-m-k-â-a-. --------------------- na, digar nemikhâham.
Dar încă o îngheţată. ‫--ا-ی- ----- می--واه-.‬ ‫--- ی- ب---- م--------- ‫-م- ی- ب-ت-ی م-‌-و-ه-.- ------------------------ ‫اما یک بستنی می‌خواهم.‬ 0
a--- y-k b--t-ni--i------. a--- y-- b------ m-------- a-m- y-k b-s-a-i m-k-â-a-. -------------------------- ammâ yek bastani mikhâham.
Locuieşti de mult timp aici? ‫--ل- وقت اس-----ا-ن-ا -ند-ی-م----ی؟‬ ‫---- و-- ا-- ک- ا---- ز---- م------- ‫-ی-ی و-ت ا-ت ک- ا-ن-ا ز-د-ی م-‌-ن-؟- ------------------------------------- ‫خیلی وقت است که اینجا زندگی می‌کنی؟‬ 0
k---- vagh-----t--nj---e-degi m-k-ni? k---- v---- h--- i--- z------ m------ k-y-i v-g-t h-s- i-j- z-n-e-i m-k-n-? ------------------------------------- khyli vaght hast injâ zendegi mikoni?
Nu, abia de o lună. ‫ن-،--از--یک -اه -س--‬ ‫--- ت--- ی- م-- ا---- ‫-ه- ت-ز- ی- م-ه ا-ت-‬ ---------------------- ‫نه، تازه یک ماه است.‬ 0
n-- --z- y-k ----a--. n-- t--- y-- m-- a--- n-, t-z- y-k m-h a-t- --------------------- na, tâze yek mâh ast.
Dar cunosc deja multe persoane. ‫ا----- -ی-ی-از----م-آش-ا -دم-‬ ‫--- ب- خ--- ا- م--- آ--- ش---- ‫-م- ب- خ-ل- ا- م-د- آ-ن- ش-م-‬ ------------------------------- ‫اما با خیلی از مردم آشنا شدم.‬ 0
a--â-b---hy-- a--m-------s--n--------. a--- b- k---- a- m----- â----- s------ a-m- b- k-y-i a- m-r-o- â-h-n- s-o-a-. -------------------------------------- ammâ bâ khyli az mardom âshenâ shodam.
Mergi mâine acasă? ‫--د---ی‌-وی (-ا م---ن- خ----‬ ‫---- م----- (-- م----- خ----- ‫-ر-ا م-‌-و- (-ا م-ش-ن- خ-ن-؟- ------------------------------ ‫فردا می‌روی (با ماشین) خانه؟‬ 0
far------av- (bâ---shi-- ---n-? f---- m----- (-- m------ k----- f-r-â m-r-v- (-â m-s-i-) k-a-e- ------------------------------- fardâ miravi (bâ mâshin) khane?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. ‫------- ه-ت--م--روم.‬ ‫--- آ-- ه--- م------- ‫-ه- آ-ر ه-ت- م-‌-و-.- ---------------------- ‫نه، آخر هفته می‌روم.‬ 0
na,-â-har- -afte ---av--. n-- â----- h---- m------- n-, â-h-r- h-f-e m-r-v-m- ------------------------- na, âkhare hafte miravam.
Dar mă întorc deja duminică. ‫-م- -- یک-ن-ه--ر می----م-‬ ‫--- م- ی----- ب- م-------- ‫-م- م- ی-ش-ب- ب- م-‌-ر-م-‬ --------------------------- ‫اما من یکشنبه بر می‌گردم.‬ 0
ammâ---n---k--h-n-e---r-migarda-. a--- m-- y--------- b-- m-------- a-m- m-n y-k-s-a-b- b-r m-g-r-a-. --------------------------------- ammâ man yek-shanbe bar migardam.
Fiica ta este deja majoră? ‫--ت---و--ز-گ --ه -ست؟‬ ‫---- ت- ب--- ش-- ا---- ‫-خ-ر ت- ب-ر- ش-ه ا-ت-‬ ----------------------- ‫دختر تو بزرگ شده است؟‬ 0
do-hta-- -o ---org-s--de ast? d------- t- b----- s---- a--- d-k-t-r- t- b-z-r- s-o-e a-t- ----------------------------- dokhtare to bozorg shode ast?
Nu, are numai şaptesprezece ani. ‫ن-- او --زه-هف-ه -الش-ا--.‬ ‫--- ا- ت--- ه--- س--- ا---- ‫-ه- ا- ت-ز- ه-د- س-ل- ا-ت-‬ ---------------------------- ‫نه، او تازه هفده سالش است.‬ 0
na, ----â--------h---l----a-t. n-- o- t--- h----- s----- a--- n-, o- t-z- h-f-a- s-l-s- a-t- ------------------------------ na, oo tâze hefdah sâlash ast.
Dar are deja un prieten. ‫اما--و--لان-----وست--س---ار--‬ ‫--- ا- ا--- ی- د--- پ-- د----- ‫-م- ا- ا-ا- ی- د-س- پ-ر د-ر-.- ------------------------------- ‫اما او الان یک دوست پسر دارد.‬ 0
am---oo -ek-do--- p--ar-d-rad. a--- o- y-- d---- p---- d----- a-m- o- y-k d-o-t p-s-r d-r-d- ------------------------------ ammâ oo yek doost pesar dârad.

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.