Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   he ‫שלילה 2‬

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

‫65 [שישים וחמש]‬

65 [shishim w\'xamesh]

‫שלילה 2‬

[shlilah 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Este scump inelul? ‫-ט-עת-י--ה?‬ ‫----- י----- ‫-ט-ע- י-ר-?- ------------- ‫הטבעת יקרה?‬ 0
h--a---at-y-q-rah? h-------- y------- h-t-b-'-t y-q-r-h- ------------------ hataba'at yeqarah?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. ‫לא,-ה-א ע-לה רק -א- ----.‬ ‫--- ה-- ע--- ר- מ-- י----- ‫-א- ה-א ע-ל- ר- מ-ה י-ר-.- --------------------------- ‫לא, היא עולה רק מאה יורו.‬ 0
lo,-h- ol-- ----m-'-h --ro. l-- h- o--- r-- m---- y---- l-, h- o-a- r-q m-'-h y-r-. --------------------------- lo, hi olah raq me'ah yuro.
Dar eu am numai cincizeci. ‫-ב---ש -- ----מ-ש-ם-‬ ‫--- י- ל- ר- ח------- ‫-ב- י- ל- ר- ח-י-י-.- ---------------------- ‫אבל יש לי רק חמישים.‬ 0
aval----h----raq xa-i-h--. a--- y--- l- r-- x-------- a-a- y-s- l- r-q x-m-s-i-. -------------------------- aval yesh li raq xamishim.
Eşti gata deja? ‫ס-י-ת ----‬ ‫----- כ---- ‫-י-מ- כ-ר-‬ ------------ ‫סיימת כבר?‬ 0
s-a-t--k-a-? s----- k---- s-a-t- k-a-? ------------ siamta kvar?
Nu, încă nu. ‫--- -דיין --.‬ ‫--- ע---- ל--- ‫-א- ע-י-ן ל-.- --------------- ‫לא, עדיין לא.‬ 0
lo- a--in -o. l-- a---- l-- l-, a-a-n l-. ------------- lo, adain lo.
Dar imediat sunt gata. ‫--- אני כ-ר -סי-ם-‬ ‫--- א-- כ-- מ------ ‫-ב- א-י כ-ר מ-י-ם-‬ -------------------- ‫אבל אני כבר מסיים.‬ 0
a----an--kv------a--m. a--- a-- k--- m------- a-a- a-i k-a- m-s-y-m- ---------------------- aval ani kvar mesayem.
Mai doreşti supă? ‫את---- רוצה---ד-מר-?‬ ‫-- / ה ר--- ע-- מ---- ‫-ת / ה ר-צ- ע-ד מ-ק-‬ ---------------------- ‫את / ה רוצה עוד מרק?‬ 0
a--h/a---o-s-----t--h--d--ar--? a------ r------------ o- m----- a-a-/-t r-t-e-/-o-s-h o- m-r-q- ------------------------------- atah/at rotseh/rotsah od maraq?
Nu, nu mai doresc. ‫ל------ ל- -וצה.‬ ‫--- א-- ל- ר----- ‫-א- א-י ל- ר-צ-.- ------------------ ‫לא, אני לא רוצה.‬ 0
l-,-ani-l--r-ts----ot-a-. l-- a-- l- r------------- l-, a-i l- r-t-e-/-o-s-h- ------------------------- lo, ani lo rotseh/rotsah.
Dar încă o îngheţată. ‫-בל-אנ------ גליד--‬ ‫--- א-- ר--- ג------ ‫-ב- א-י ר-צ- ג-י-ה-‬ --------------------- ‫אבל אני רוצה גלידה.‬ 0
a--l -ni ro--eh/-otsah-----a-. a--- a-- r------------ g------ a-a- a-i r-t-e-/-o-s-h g-i-a-. ------------------------------ aval ani rotseh/rotsah glidah.
Locuieşti de mult timp aici? ‫את / ה ------ --ן כב--הרבה-ז--?‬ ‫-- / ה ג- / ה כ-- כ-- ה--- ז---- ‫-ת / ה ג- / ה כ-ן כ-ר ה-ב- ז-ן-‬ --------------------------------- ‫את / ה גר / ה כאן כבר הרבה זמן?‬ 0
ata---t-gar/-ar-h -a'- -v-- -ar-----m-n? a------ g-------- k--- k--- h----- z---- a-a-/-t g-r-g-r-h k-'- k-a- h-r-e- z-a-? ---------------------------------------- atah/at gar/garah ka'n kvar harbeh zman?
Nu, abia de o lună. ‫ל-,--ק-ח-דש -חד.‬ ‫--- ר- ח--- א---- ‫-א- ר- ח-ד- א-ד-‬ ------------------ ‫לא, רק חודש אחד.‬ 0
lo- --q-xod--h -x-d. l-- r-- x----- e---- l-, r-q x-d-s- e-a-. -------------------- lo, raq xodesh exad.
Dar cunosc deja multe persoane. ‫----א-- כב---כ-- / ה -ר-- א----.‬ ‫--- א-- כ-- מ--- / ה ה--- א------ ‫-ב- א-י כ-ר מ-י- / ה ה-ב- א-ש-ם-‬ ---------------------------------- ‫אבל אני כבר מכיר / ה הרבה אנשים.‬ 0
av-l a---k--- mek-r-m--i-a----r-e------h-m. a--- a-- k--- m------------ h----- a------- a-a- a-i k-a- m-k-r-m-k-r-h h-r-e- a-a-h-m- ------------------------------------------- aval ani kvar mekir/mekirah harbeh anashim.
Mergi mâine acasă? ‫א- /-- -ו------ -ח--הב--ה?‬ ‫-- / ה נ--- / ת מ-- ה------ ‫-ת / ה נ-ס- / ת מ-ר ה-י-ה-‬ ---------------------------- ‫את / ה נוסע / ת מחר הביתה?‬ 0
a--h/at n--e'a/-o-a'-- m-xar --ba-t-h? a------ n------------- m---- h-------- a-a-/-t n-s-'-/-o-a-a- m-x-r h-b-y-a-? -------------------------------------- atah/at nose'a/nosa'at maxar habaytah?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. ‫לא- -- -סוף-השב--.‬ ‫--- ר- ב--- ה------ ‫-א- ר- ב-ו- ה-ב-ע-‬ -------------------- ‫לא, רק בסוף השבוע.‬ 0
l-, -a- -'----hash---'-. l-- r-- b---- h--------- l-, r-q b-s-f h-s-a-u-a- ------------------------ lo, raq b'sof hashavu'a.
Dar mă întorc deja duminică. ‫א-- א-י ח-זר-/ - -----יו- -א---.‬ ‫--- א-- ח--- / ת כ-- ב--- ר------ ‫-ב- א-י ח-ז- / ת כ-ר ב-ו- ר-ש-ן-‬ ---------------------------------- ‫אבל אני חוזר / ת כבר ביום ראשון.‬ 0
av---ani -oz--/x-zeret kvar be--m --'s-on. a--- a-- x------------ k--- b---- r------- a-a- a-i x-z-r-x-z-r-t k-a- b-y-m r-'-h-n- ------------------------------------------ aval ani xozer/xozeret kvar beyom ri'shon.
Fiica ta este deja majoră? ‫-----תך-כב--בוגר--‬ ‫--- ב-- כ-- ב------ ‫-א- ב-ך כ-ר ב-ג-ת-‬ -------------------- ‫האם בתך כבר בוגרת?‬ 0
ha-----i--ha/-i---h-k-ar-bogere-? h---- b------------ k--- b------- h-'-m b-t-h-/-i-e-h k-a- b-g-r-t- --------------------------------- ha'im bitkha/bitekh kvar bogeret?
Nu, are numai şaptesprezece ani. ‫לא--הי- -ת שב- --ר--ב-ב-.‬ ‫--- ה-- ב- ש-- ע--- ב----- ‫-א- ה-א ב- ש-ע ע-ר- ב-ב-.- --------------------------- ‫לא, היא בת שבע עשרה בלבד.‬ 0
lo,-hi --t shv------eh-bilva-. l-- h- b-- s--- e----- b------ l-, h- b-t s-v- e-s-e- b-l-a-. ------------------------------ lo, hi bat shva essreh bilvad.
Dar are deja un prieten. ‫--- יש--- כבר-ח-ר-‬ ‫--- י- ל- כ-- ח---- ‫-ב- י- ל- כ-ר ח-ר-‬ -------------------- ‫אבל יש לה כבר חבר.‬ 0
ava- -e-h-l-h--var----er. a--- y--- l-- k--- x----- a-a- y-s- l-h k-a- x-v-r- ------------------------- aval yesh lah kvar xaver.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.