Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   hr Negacija 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [šezdeset i pet]

Negacija 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Este scump inelul? J---i--rs--n---up? J- l- p----- s---- J- l- p-s-e- s-u-? ------------------ Je li prsten skup? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne,-k-š-a sam--s---i-- ----. N-- k---- s--- s------ e---- N-, k-š-a s-m- s-o-i-u e-r-. ---------------------------- Ne, košta samo stotinu eura. 0
Dar eu am numai cincizeci. Al- -a im---sa-o--e--s-t. A-- j- i--- s--- p------- A-i j- i-a- s-m- p-d-s-t- ------------------------- Ali ja imam samo pedeset. 0
Eşti gata deja? J--i l---e---oto- /-go--v-? J--- l- v-- g---- / g------ J-s- l- v-ć g-t-v / g-t-v-? --------------------------- Jesi li već gotov / gotova? 0
Nu, încă nu. N---j-š---. N-- j-- n-- N-, j-š n-. ----------- Ne, još ne. 0
Dar imediat sunt gata. A-i-s-- u---r------v ---o--v-. A-- s-- u----- g---- / g------ A-i s-m u-k-r- g-t-v / g-t-v-. ------------------------------ Ali sam uskoro gotov / gotova. 0
Mai doreşti supă? Žel-š l- j----uhe? Ž---- l- j-- j---- Ž-l-š l- j-š j-h-? ------------------ Želiš li još juhe? 0
Nu, nu mai doresc. Ne,-n- ---im --še. N-- n- ž---- v---- N-, n- ž-l-m v-š-. ------------------ Ne, ne želim više. 0
Dar încă o îngheţată. Ali---š-----n -lado--d. A-- j-- j---- s-------- A-i j-š j-d-n s-a-o-e-. ----------------------- Ali još jedan sladoled. 0
Locuieşti de mult timp aici? S-an--e- ---------go--vdj-? S------- l- v-- d--- o----- S-a-u-e- l- v-ć d-g- o-d-e- --------------------------- Stanuješ li već dugo ovdje? 0
Nu, abia de o lună. Ne, te- m----c -ana. N-- t-- m----- d---- N-, t-k m-e-e- d-n-. -------------------- Ne, tek mjesec dana. 0
Dar cunosc deja multe persoane. A------ --znaj-- p--- ljudi. A-- v-- p------- p--- l----- A-i v-ć p-z-a-e- p-n- l-u-i- ---------------------------- Ali već poznajem puno ljudi. 0
Mergi mâine acasă? Putuješ l- su--- ---i? P------ l- s---- k---- P-t-j-š l- s-t-a k-ć-? ---------------------- Putuješ li sutra kući? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N---t-k z- vik-n-. N-- t-- z- v------ N-, t-k z- v-k-n-. ------------------ Ne, tek za vikend. 0
Dar mă întorc deja duminică. A-- -e v-a--- v-ć - ne--e-j-. A-- s- v----- v-- u n-------- A-i s- v-a-a- v-ć u n-d-e-j-. ----------------------------- Ali se vraćam već u nedjelju. 0
Fiica ta este deja majoră? Je li ---ja kće-k- --- ---asl-? J- l- t---- k----- v-- o------- J- l- t-o-a k-e-k- v-ć o-r-s-a- ------------------------------- Je li tvoja kćerka već odrasla? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne, o----ma ----s-da-naes---od---. N-- o-- i-- t-- s--------- g------ N-, o-a i-a t-k s-d-m-a-s- g-d-n-. ---------------------------------- Ne, ona ima tek sedamnaest godina. 0
Dar are deja un prieten. A-i ona-v-- -m- ----a. A-- o-- v-- i-- d----- A-i o-a v-ć i-a d-č-a- ---------------------- Ali ona već ima dečka. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.