Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   it Negazione 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sessantacinque]

Negazione 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Este scump inelul? È---ro l---e-l-? È c--- l-------- È c-r- l-a-e-l-? ---------------- È caro l’anello? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. No,----ta s-l- cen-------. N-- c---- s--- c---- E---- N-, c-s-a s-l- c-n-o E-r-. -------------------------- No, costa solo cento Euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. M- i- ne-h--s-lo-c-n--a-t-. M- i- n- h- s--- c--------- M- i- n- h- s-l- c-n-u-n-a- --------------------------- Ma io ne ho solo cinquanta. 0
Eşti gata deja? S-- -r-nt-? S-- p------ S-i p-o-t-? ----------- Sei pronto? 0
Nu, încă nu. N-- n-n-a---ra. N-- n-- a------ N-, n-n a-c-r-. --------------- No, non ancora. 0
Dar imediat sunt gata. Sono pron-o---a u- mo-----. S--- p----- f-- u- m------- S-n- p-o-t- f-a u- m-m-n-o- --------------------------- Sono pronto fra un momento. 0
Mai doreşti supă? Vorr-sti a--ora--el-----nest-a? V------- a----- d---- m-------- V-r-e-t- a-c-r- d-l-a m-n-s-r-? ------------------------------- Vorresti ancora della minestra? 0
Nu, nu mai doresc. N-, -o--n---oglio --ù. N-- n-- n- v----- p--- N-, n-n n- v-g-i- p-ù- ---------------------- No, non ne voglio più. 0
Dar încă o îngheţată. M- an--ra-u- ge-a-o. M- a----- u- g------ M- a-c-r- u- g-l-t-. -------------------- Ma ancora un gelato. 0
Locuieşti de mult timp aici? A--t- -u---a--a-----em-o? A---- q-- d- t---- t----- A-i-i q-i d- t-n-o t-m-o- ------------------------- Abiti qui da tanto tempo? 0
Nu, abia de o lună. No-----o d--un m---. N-- s--- d- u- m---- N-, s-l- d- u- m-s-. -------------------- No, solo da un mese. 0
Dar cunosc deja multe persoane. M--co---c- g----o-t-------. M- c------ g-- m---- g----- M- c-n-s-o g-à m-l-a g-n-e- --------------------------- Ma conosco già molta gente. 0
Mergi mâine acasă? V-i - -as- do-an-? V-- a c--- d------ V-i a c-s- d-m-n-? ------------------ Vai a casa domani? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N-- -ol----- -- ---e -e-tim-na. N-- s--- p-- i- f--- s--------- N-, s-l- p-r i- f-n- s-t-i-a-a- ------------------------------- No, solo per il fine settimana. 0
Dar mă întorc deja duminică. M---o ---orno già-do-eni--. M- i- r------ g-- d-------- M- i- r-t-r-o g-à d-m-n-c-. --------------------------- Ma io ritorno già domenica. 0
Fiica ta este deja majoră? Tu--fig--a --gi- ad---a? T-- f----- è g-- a------ T-a f-g-i- è g-à a-u-t-? ------------------------ Tua figlia è già adulta? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. No, -- --p-na dicia-sett---nn-. N-- h- a----- d---------- a---- N-, h- a-p-n- d-c-a-s-t-e a-n-. ------------------------------- No, ha appena diciassette anni. 0
Dar are deja un prieten. M- --- ---già-----m--o. M- l-- h- g-- u- a----- M- l-i h- g-à u- a-i-o- ----------------------- Ma lei ha già un amico. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.