Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   nl Ontkenning 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [vijfenzestig]

Ontkenning 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Este scump inelul? aaaaa I- -- rin- -uu-? I- d- r--- d---- I- d- r-n- d-u-? ---------------- Is de ring duur? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. aaaaa Ne-, h-j kos---aa- h-nd--d-eu-o. N--- h-- k--- m--- h------ e---- N-e- h-j k-s- m-a- h-n-e-d e-r-. -------------------------------- Nee, hij kost maar honderd euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. aaaaa Ma-r -- h-- e--m-a-------i-. M--- i- h-- e- m--- v------- M-a- i- h-b e- m-a- v-j-t-g- ---------------------------- Maar ik heb er maar vijftig. 0
Eşti gata deja? aaaaa B-n----a- kl--r? B-- j- a- k----- B-n j- a- k-a-r- ---------------- Ben je al klaar? 0
Nu, încă nu. aaaaa Ne-, --- n-et. N--- n-- n---- N-e- n-g n-e-. -------------- Nee, nog niet. 0
Dar imediat sunt gata. aaaaa M-ar-i--b-n z---la--. M--- i- b-- z- k----- M-a- i- b-n z- k-a-r- --------------------- Maar ik ben zo klaar. 0
Mai doreşti supă? aaaaa W---j---o- -oep? W-- j- n-- s---- W-l j- n-g s-e-? ---------------- Wil je nog soep? 0
Nu, nu mai doresc. aaaaa Ne----- -i---r-ge----ee-. N--- i- w-- e- g--- m---- N-e- i- w-l e- g-e- m-e-. ------------------------- Nee, ik wil er geen meer. 0
Dar încă o îngheţată. aaaaa M--r--og --- e-n -jsje. M--- n-- w-- e-- i----- M-a- n-g w-l e-n i-s-e- ----------------------- Maar nog wel een ijsje. 0
Locuieşti de mult timp aici? aaaaa W-o--j--hi-r-a---an-? W--- j- h--- a- l---- W-o- j- h-e- a- l-n-? --------------------- Woon je hier al lang? 0
Nu, abia de o lună. aaaaa N-e, -a- e-n--a-n-. N--- p-- e-- m----- N-e- p-s e-n m-a-d- ------------------- Nee, pas een maand. 0
Dar cunosc deja multe persoane. aaaaa M--- ik---- -l -e-- --n--n. M--- i- k-- a- v--- m------ M-a- i- k-n a- v-e- m-n-e-. --------------------------- Maar ik ken al veel mensen. 0
Mergi mâine acasă? aaaaa G--je mo------a-r-h--s? G- j- m----- n--- h---- G- j- m-r-e- n-a- h-i-? ----------------------- Ga je morgen naar huis? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. aaaaa N--,-p-s i--h-- -eeke-d. N--- p-- i- h-- w------- N-e- p-s i- h-t w-e-e-d- ------------------------ Nee, pas in het weekend. 0
Dar mă întorc deja duminică. aaaaa M----ik -o--zo--ag a- -e---. M--- i- k-- z----- a- t----- M-a- i- k-m z-n-a- a- t-r-g- ---------------------------- Maar ik kom zondag al terug. 0
Fiica ta este deja majoră? aaaaa I- ---doch-e- -- -ol-a-se-? I- j- d------ a- v--------- I- j- d-c-t-r a- v-l-a-s-n- --------------------------- Is je dochter al volwassen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. aaaaa N-e,-ze----pa- z---n-i-n. N--- z- i- p-- z--------- N-e- z- i- p-s z-v-n-i-n- ------------------------- Nee, ze is pas zeventien. 0
Dar are deja un prieten. aaaaa M--r--e-h--f- ---ee--v--end. M--- z- h---- a- e-- v------ M-a- z- h-e-t a- e-n v-i-n-. ---------------------------- Maar ze heeft al een vriend. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.