Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   pl Przeczenie 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sześćdziesiąt pięć]

Przeczenie 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Poloneză Joaca Mai mult
Este scump inelul? Cz----n -ierśc-o--k -es---r---? C__ t__ p__________ j___ d_____ C-y t-n p-e-ś-i-n-k j-s- d-o-i- ------------------------------- Czy ten pierścionek jest drogi? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N--- -osz---e-t--ko --------. N___ k_______ t____ s__ e____ N-e- k-s-t-j- t-l-o s-o e-r-. ----------------------------- Nie, kosztuje tylko sto euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. A----a -a--tyl-o pi-ć--i-s-ą-. A__ j_ m__ t____ p____________ A-e j- m-m t-l-o p-ę-d-i-s-ą-. ------------------------------ Ale ja mam tylko pięćdziesiąt. 0
Eşti gata deja? Je-teś---ż-go-o-------t---? J_____ j__ g_____ / g______ J-s-e- j-ż g-t-w- / g-t-w-? --------------------------- Jesteś już gotowy / gotowa? 0
Nu, încă nu. Ni-,-je-zcze -i-. N___ j______ n___ N-e- j-s-c-e n-e- ----------------- Nie, jeszcze nie. 0
Dar imediat sunt gata. Ale z--a--będę--otowy - go----. A__ z____ b___ g_____ / g______ A-e z-r-z b-d- g-t-w- / g-t-w-. ------------------------------- Ale zaraz będę gotowy / gotowa. 0
Mai doreşti supă? C---a--yś ---hciała-----e-------u--? C________ / C_________ j______ z____ C-c-a-b-ś / C-c-a-a-y- j-s-c-e z-p-? ------------------------------------ Chciałbyś / Chciałabyś jeszcze zupę? 0
Nu, nu mai doresc. Ni------c-j--uż-n------ę. N___ w_____ j__ n__ c____ N-e- w-ę-e- j-ż n-e c-c-. ------------------------- Nie, więcej już nie chcę. 0
Dar încă o îngheţată. Al- --cę--esz------da. A__ c___ j______ l____ A-e c-c- j-s-c-e l-d-. ---------------------- Ale chcę jeszcze loda. 0
Locuieşti de mult timp aici? Dł-g----- t- -i-sz--s-? D____ j__ t_ m_________ D-u-o j-ż t- m-e-z-a-z- ----------------------- Długo już tu mieszkasz? 0
Nu, abia de o lună. Nie- d--ie-o --esi--. N___ d______ m_______ N-e- d-p-e-o m-e-i-c- --------------------- Nie, dopiero miesiąc. 0
Dar cunosc deja multe persoane. A-e ---m ju--wiel---u-zi. A__ z___ j__ w____ l_____ A-e z-a- j-ż w-e-u l-d-i- ------------------------- Ale znam już wielu ludzi. 0
Mergi mâine acasă? J-----s---------o -o-u? J_______ j____ d_ d____ J-d-i-s- j-t-o d- d-m-? ----------------------- Jedziesz jutro do domu? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N--- -o-iero - -eek-nd. N___ d______ w w_______ N-e- d-p-e-o w w-e-e-d- ----------------------- Nie, dopiero w weekend. 0
Dar mă întorc deja duminică. Al- ---cam --ż w --edz-elę. A__ w_____ j__ w n_________ A-e w-a-a- j-ż w n-e-z-e-ę- --------------------------- Ale wracam już w niedzielę. 0
Fiica ta este deja majoră? Cz--t-o-a--ór-a-j--t-już dor-sł-? C__ t____ c____ j___ j__ d_______ C-y t-o-a c-r-a j-s- j-ż d-r-s-a- --------------------------------- Czy twoja córka jest już dorosła? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Nie--on- ma---p---o-s-e--m-----e -at. N___ o__ m_ d______ s___________ l___ N-e- o-a m- d-p-e-o s-e-e-n-ś-i- l-t- ------------------------------------- Nie, ona ma dopiero siedemnaście lat. 0
Dar are deja un prieten. Al- -a ju--chłopa--. A__ m_ j__ c________ A-e m- j-ż c-ł-p-k-. -------------------- Ale ma już chłopaka. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.