Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   pl Przeczenie 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sześćdziesiąt pięć]

Przeczenie 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Poloneză Joaca Mai mult
Este scump inelul? Cz- te- --e--c-o--k--es---r-gi? C-- t-- p---------- j--- d----- C-y t-n p-e-ś-i-n-k j-s- d-o-i- ------------------------------- Czy ten pierścionek jest drogi? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ni---k--zt-----ylko-sto-eu-o. N--- k------- t---- s-- e---- N-e- k-s-t-j- t-l-o s-o e-r-. ----------------------------- Nie, kosztuje tylko sto euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. A-e-j----- tyl-o-pię-dz--s-ą-. A-- j- m-- t---- p------------ A-e j- m-m t-l-o p-ę-d-i-s-ą-. ------------------------------ Ale ja mam tylko pięćdziesiąt. 0
Eşti gata deja? J---e--j-ż---t--y-/---tow-? J----- j-- g----- / g------ J-s-e- j-ż g-t-w- / g-t-w-? --------------------------- Jesteś już gotowy / gotowa? 0
Nu, încă nu. N-e----s-cze nie. N--- j------ n--- N-e- j-s-c-e n-e- ----------------- Nie, jeszcze nie. 0
Dar imediat sunt gata. Al---ara- ---- ---o-y / go-o-a. A-- z---- b--- g----- / g------ A-e z-r-z b-d- g-t-w- / g-t-w-. ------------------------------- Ale zaraz będę gotowy / gotowa. 0
Mai doreşti supă? Chc---byś-/-----ał--y- -eszcze--u-ę? C-------- / C--------- j------ z---- C-c-a-b-ś / C-c-a-a-y- j-s-c-e z-p-? ------------------------------------ Chciałbyś / Chciałabyś jeszcze zupę? 0
Nu, nu mai doresc. Ni-, więc-j -uż-ni--ch--. N--- w----- j-- n-- c---- N-e- w-ę-e- j-ż n-e c-c-. ------------------------- Nie, więcej już nie chcę. 0
Dar încă o îngheţată. A-- ---ę j--------o--. A-- c--- j------ l---- A-e c-c- j-s-c-e l-d-. ---------------------- Ale chcę jeszcze loda. 0
Locuieşti de mult timp aici? D-ugo---- tu-mi-szk-s-? D---- j-- t- m--------- D-u-o j-ż t- m-e-z-a-z- ----------------------- Długo już tu mieszkasz? 0
Nu, abia de o lună. Ni---dop-ero-mi---ąc. N--- d------ m------- N-e- d-p-e-o m-e-i-c- --------------------- Nie, dopiero miesiąc. 0
Dar cunosc deja multe persoane. A----na- już ----u-l----. A-- z--- j-- w---- l----- A-e z-a- j-ż w-e-u l-d-i- ------------------------- Ale znam już wielu ludzi. 0
Mergi mâine acasă? J-d-i-s- j-tr- -o d-m-? J------- j---- d- d---- J-d-i-s- j-t-o d- d-m-? ----------------------- Jedziesz jutro do domu? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N--,---p-e-o-w---ek---. N--- d------ w w------- N-e- d-p-e-o w w-e-e-d- ----------------------- Nie, dopiero w weekend. 0
Dar mă întorc deja duminică. Ale---a--- -u--w ni----e--. A-- w----- j-- w n--------- A-e w-a-a- j-ż w n-e-z-e-ę- --------------------------- Ale wracam już w niedzielę. 0
Fiica ta este deja majoră? Cz---woja c---a--e------ d-ro-ł-? C-- t---- c---- j--- j-- d------- C-y t-o-a c-r-a j-s- j-ż d-r-s-a- --------------------------------- Czy twoja córka jest już dorosła? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ni----na -- --p-e-- ---dem--ś-ie--a-. N--- o-- m- d------ s----------- l--- N-e- o-a m- d-p-e-o s-e-e-n-ś-i- l-t- ------------------------------------- Nie, ona ma dopiero siedemnaście lat. 0
Dar are deja un prieten. A-e---------hł---k-. A-- m- j-- c-------- A-e m- j-ż c-ł-p-k-. -------------------- Ale ma już chłopaka. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.