Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   sv Negation 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sextiofem]

Negation 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Este scump inelul? Är-ri-----d-r? Ä_ r_____ d___ Ä- r-n-e- d-r- -------------- Är ringen dyr? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-j, --n----t-r---r---un-r- -u--. N___ d__ k_____ b___ h_____ e____ N-j- d-n k-s-a- b-r- h-n-r- e-r-. --------------------------------- Nej, den kostar bara hundra euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Me- --g--ar ---a fem-i-. M__ j__ h__ b___ f______ M-n j-g h-r b-r- f-m-i-. ------------------------ Men jag har bara femtio. 0
Eşti gata deja? Ä--d- -e-a- -ä-d-g? Ä_ d_ r____ f______ Ä- d- r-d-n f-r-i-? ------------------- Är du redan färdig? 0
Nu, încă nu. Ne-- in-----n-. N___ i___ ä____ N-j- i-t- ä-n-. --------------- Nej, inte ännu. 0
Dar imediat sunt gata. M----n-rt -r--ag ----ig. M__ s____ ä_ j__ f______ M-n s-a-t ä- j-g f-r-i-. ------------------------ Men snart är jag färdig. 0
Mai doreşti supă? V-l--d- h--m-r -o-pa? V___ d_ h_ m__ s_____ V-l- d- h- m-r s-p-a- --------------------- Vill du ha mer soppa? 0
Nu, nu mai doresc. Ne---j-g------in-e-ha----. N___ j__ v___ i___ h_ m___ N-j- j-g v-l- i-t- h- m-r- -------------------------- Nej, jag vill inte ha mer. 0
Dar încă o îngheţată. Me- -n----s---i-l. M__ e_ g____ t____ M-n e- g-a-s t-l-. ------------------ Men en glass till. 0
Locuieşti de mult timp aici? Har-d- -ot--hä- --n--? H__ d_ b___ h__ l_____ H-r d- b-t- h-r l-n-e- ---------------------- Har du bott här länge? 0
Nu, abia de o lună. N----bar- en--ån--. N___ b___ e_ m_____ N-j- b-r- e- m-n-d- ------------------- Nej, bara en månad. 0
Dar cunosc deja multe persoane. M---jag kä-n-r ---an -yck-t --lk. M__ j__ k_____ r____ m_____ f____ M-n j-g k-n-e- r-d-n m-c-e- f-l-. --------------------------------- Men jag känner redan mycket folk. 0
Mergi mâine acasă? Åker ---hem ---r---? Å___ d_ h__ i_______ Å-e- d- h-m i-o-g-n- -------------------- Åker du hem imorgon? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Nej- -ö------t----k-slu---. N___ f____ m__ v___________ N-j- f-r-t m-t v-c-o-l-t-t- --------------------------- Nej, först mot veckoslutet. 0
Dar mă întorc deja duminică. Me--j------m-r-t--l-aka------ p---ö----. M__ j__ k_____ t_______ r____ p_ s______ M-n j-g k-m-e- t-l-b-k- r-d-n p- s-n-a-. ---------------------------------------- Men jag kommer tillbaka redan på söndag. 0
Fiica ta este deja majoră? Ä-------o-t-r r-dan-v-x-n? Ä_ d__ d_____ r____ v_____ Ä- d-n d-t-e- r-d-n v-x-n- -------------------------- Är din dotter redan vuxen? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-j- ho- är-ba-a ------n-år. N___ h__ ä_ b___ s______ å__ N-j- h-n ä- b-r- s-u-t-n å-. ---------------------------- Nej, hon är bara sjutton år. 0
Dar are deja un prieten. M---h-- -a- reda--e--poj-vä-. M__ h__ h__ r____ e_ p_______ M-n h-n h-r r-d-n e- p-j-v-n- ----------------------------- Men hon har redan en pojkvän. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Suedeză (1-100) MP3 Suedeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.