Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   am የያዙ ተውላጠሮች 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [ስልሳ ስድስት]

66 [silisa sidisiti]

የያዙ ተውላጠሮች 1

[āgenazabī tewilat’e simi 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
eu – al meu እኔ – -ኔ እ- – የ- እ- – የ- ------- እኔ – የኔ 0
i-ē-–-ye-ē i-- – y--- i-ē – y-n- ---------- inē – yenē
Nu îmi găsesc cheile. ቁል-ን ማግ-ት-አ-ቻል--። ቁ--- ማ--- አ------ ቁ-ፌ- ማ-ኘ- አ-ቻ-ኩ-። ----------------- ቁልፌን ማግኘት አልቻልኩም። 0
k-ul----- --gi---ti -li-ha-ik--i. k-------- m-------- ā------------ k-u-i-ē-i m-g-n-e-i ā-i-h-l-k-m-. --------------------------------- k’ulifēni maginyeti ālichalikumi.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ት--- --ኘት-አል-ልኩም። ት--- ማ--- አ------ ት-ቴ- ማ-ኘ- አ-ቻ-ኩ-። ----------------- ትኬቴን ማግኘት አልቻልኩም። 0
t--ē-ēn- ma-i--et----ic-alik-m-. t------- m-------- ā------------ t-k-t-n- m-g-n-e-i ā-i-h-l-k-m-. -------------------------------- tikētēni maginyeti ālichalikumi.
tu – al tău አ-ተ/ ቺ – ---/ቺ አ--- ቺ – ያ---- አ-ተ- ቺ – ያ-ተ-ቺ -------------- አንተ/ ቺ – ያንተ/ቺ 0
ān-te/---ī - -a-i-e--hī ā----- c-- – y--------- ā-i-e- c-ī – y-n-t-/-h- ----------------------- ānite/ chī – yanite/chī
Ţi-ai găsit cheile? ቁል--ን-ሽን-አ-ኘከ-/ሽ-? ቁ------- አ-------- ቁ-ፍ-ን-ሽ- አ-ኘ-ው-ሽ-? ------------------ ቁልፍህን/ሽን አገኘከው/ሽው? 0
k’-lif---n-/s-in-----nye-ew--sh---? k---------------- ā---------------- k-u-i-i-i-i-s-i-i ā-e-y-k-w-/-h-w-? ----------------------------------- k’ulifihini/shini āgenyekewi/shiwi?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ት---ን-ሽን አገኘ-ው--ው? ት------- አ-------- ት-ት-ን-ሽ- አ-ኘ-ው-ሽ-? ------------------ ትኬትህን/ሽን አገኘከው/ሽው? 0
t-k-t--i--/-h--i--ge-y-k-wi/s-i--? t--------------- ā---------------- t-k-t-h-n-/-h-n- ā-e-y-k-w-/-h-w-? ---------------------------------- tikētihini/shini āgenyekewi/shiwi?
el – al lui እ--- -ሱ እ- – የ- እ- – የ- ------- እሱ – የሱ 0
is--–-yesu i-- – y--- i-u – y-s- ---------- isu – yesu
Ştii unde sunt cheile lui? የሱ--ልፍ የት--ን-- ታ--ለ---ለ-? የ- ቁ-- የ- እ--- ታ--------- የ- ቁ-ፍ የ- እ-ዳ- ታ-ቃ-ህ-ያ-ሽ- ------------------------- የሱ ቁልፍ የት እንዳለ ታውቃለህ/ያለሽ? 0
y-s---’u---i y-t- -n--ale--a----al-h--yale-hi? y--- k------ y--- i------ t------------------- y-s- k-u-i-i y-t- i-i-a-e t-w-k-a-e-i-y-l-s-i- ---------------------------------------------- yesu k’ulifi yeti inidale tawik’alehi/yaleshi?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? የሱ---- -ት እንዳለ ታው-ለ---ለ-? የ- ት-- የ- እ--- ታ--------- የ- ት-ት የ- እ-ዳ- ታ-ቃ-ህ-ያ-ሽ- ------------------------- የሱ ትኬት የት እንዳለ ታውቃለህ/ያለሽ? 0
y-su--ik-t- -eti--n-dale---w--’ale-i/-a-esh-? y--- t----- y--- i------ t------------------- y-s- t-k-t- y-t- i-i-a-e t-w-k-a-e-i-y-l-s-i- --------------------------------------------- yesu tikēti yeti inidale tawik’alehi/yaleshi?
ea – al ei እ--- -እሷ እ- – የ-- እ- – የ-ሷ -------- እሷ – የእሷ 0
iswa---y---swa i--- – y------ i-w- – y-’-s-a -------------- iswa – ye’iswa
Banii ei au dispărut. የ-ሷ--ንዘ- የለም። የ-- ገ--- የ--- የ-ሷ ገ-ዘ- የ-ም- ------------- የእሷ ገንዘብ የለም። 0
ye’-swa g----e-i --lem-. y------ g------- y------ y-’-s-a g-n-z-b- y-l-m-. ------------------------ ye’iswa genizebi yelemi.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. እና የ---የ-ንክ ካ-ድ-----። እ- የ-- የ--- ካ--- የ--- እ- የ-ሷ የ-ን- ካ-ድ- የ-ም- --------------------- እና የእሷ የባንክ ካርድም የለም። 0
ina--e-isw- yeb-n-----a-id--- ----m-. i-- y------ y------- k------- y------ i-a y-’-s-a y-b-n-k- k-r-d-m- y-l-m-. ------------------------------------- ina ye’iswa yebaniki karidimi yelemi.
noi – al nostru እ- – የእኛ እ- – የ-- እ- – የ-ኛ -------- እኛ – የእኛ 0
i-ya –--e-in-a i--- – y------ i-y- – y-’-n-a -------------- inya – ye’inya
Bunicul nostru este bolnav. የእ----ድ---ት--መ--- ነው። የ-- ወ-- አ-- ህ---- ነ-- የ-ኛ ወ-ድ አ-ት ህ-ም-ኛ ነ-። --------------------- የእኛ ወንድ አያት ህመምተኛ ነው። 0
y-’i--- -----i -y--i hi-e--ten---n-w-. y------ w----- ā---- h---------- n---- y-’-n-a w-n-d- ā-a-i h-m-m-t-n-a n-w-. -------------------------------------- ye’inya wenidi āyati himemitenya newi.
Bunica noastră este sănătoasă. የእ- -ት---ት-ጤ-ኛ-ና-። የ-- ሴ- አ-- ጤ-- ና-- የ-ኛ ሴ- አ-ት ጤ-ኛ ና-። ------------------ የእኛ ሴት አያት ጤነኛ ናት። 0
y---n-a sēt---yati --ē---ya -at-. y------ s--- ā---- t------- n---- y-’-n-a s-t- ā-a-i t-ē-e-y- n-t-. --------------------------------- ye’inya sēti āyati t’ēnenya nati.
voi – al vostru እ--- –--እ-ንተ እ--- – የ---- እ-ን- – የ-ና-ተ ------------ እናንተ – የእናንተ 0
i----------e--nan-te i------ – y--------- i-a-i-e – y-’-n-n-t- -------------------- inanite – ye’inanite
Copii, unde este tăticul vostru? ልጆ-! -እና---አ----- -ው? ል--- የ---- አ-- የ- ነ-- ል-ች- የ-ና-ተ አ-ት የ- ነ-? --------------------- ልጆች! የእናንተ አባት የት ነው? 0
lij-------e-in-n-t--āb-ti-y-ti n--i? l------- y--------- ā---- y--- n---- l-j-c-i- y-’-n-n-t- ā-a-i y-t- n-w-? ------------------------------------ lijochi! ye’inanite ābati yeti newi?
Copii, unde este mămica voastră? ልጆች!-የ-ናንተ እ-- -----? ል--- የ---- እ-- የ- ና-- ል-ች- የ-ና-ተ እ-ት የ- ና-? --------------------- ልጆች! የእናንተ እናት የት ናት? 0
lij-c-----e’-n-n-te inati -e-i---t-? l------- y--------- i---- y--- n---- l-j-c-i- y-’-n-n-t- i-a-i y-t- n-t-? ------------------------------------ lijochi! ye’inanite inati yeti nati?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.