Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   bg Притежателни местоимения 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шейсет и шест]

66 [sheyset i shest]

Притежателни местоимения 1

[Pritezhatelni mestoimeniya 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
eu – al meu а--- мой-/ -----/-си а- – м-- / с--- / с- а- – м-й / с-о- / с- -------------------- аз – мой / свой / си 0
a- --m-- /--vo- /--i a- – m-- / s--- / s- a- – m-y / s-o- / s- -------------------- az – moy / svoy / si
Nu îmi găsesc cheile. Не -ога-д-------я--о---лю- / с-оя--л---/-к-юча с-. Н- м--- д- н----- м-- к--- / с--- к--- / к---- с-- Н- м-г- д- н-м-р- м-я к-ю- / с-о- к-ю- / к-ю-а с-. -------------------------------------------------- Не мога да намеря моя ключ / своя ключ / ключа си. 0
Ne-moga-da-name--a moy--kly--h-/-s---- -l--c- / --y--h- si. N- m--- d- n------ m--- k----- / s---- k----- / k------ s-- N- m-g- d- n-m-r-a m-y- k-y-c- / s-o-a k-y-c- / k-y-c-a s-. ----------------------------------------------------------- Ne moga da namerya moya klyuch / svoya klyuch / klyucha si.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Не----а д---а--ря-мо--б-ле- --своя б-л-т /-би-ет- с-. Н- м--- д- н----- м-- б---- / с--- б---- / б----- с-- Н- м-г- д- н-м-р- м-я б-л-т / с-о- б-л-т / б-л-т- с-. ----------------------------------------------------- Не мога да намеря моя билет / своя билет / билета си. 0
N--mo------na----a--o-- bi-e------oya bi-e--/ ----t----. N- m--- d- n------ m--- b---- / s---- b---- / b----- s-- N- m-g- d- n-m-r-a m-y- b-l-t / s-o-a b-l-t / b-l-t- s-. -------------------------------------------------------- Ne moga da namerya moya bilet / svoya bilet / bileta si.
tu – al tău ти-- ---- --св-й - си т- – т--- / с--- / с- т- – т-о- / с-о- / с- --------------------- ти – твой / свой / си 0
ti---tv-y-- s-oy-/--i t- – t--- / s--- / s- t- – t-o- / s-o- / s- --------------------- ti – tvoy / svoy / si
Ţi-ai găsit cheile? Н-м-р- ли ---я -л-- / --о--к-юч-- к-ю-- -и? Н----- л- т--- к--- / с--- к--- / к---- с-- Н-м-р- л- т-о- к-ю- / с-о- к-ю- / к-ю-а с-? ------------------------------------------- Намери ли твоя ключ / своя ключ / ключа си? 0
N--e---l---v--- -l--c--- ---ya-k-y-ch-/-kly-c-- -i? N----- l- t---- k----- / s---- k----- / k------ s-- N-m-r- l- t-o-a k-y-c- / s-o-a k-y-c- / k-y-c-a s-? --------------------------------------------------- Nameri li tvoya klyuch / svoya klyuch / klyucha si?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? На--ри-----в-- --л-т-/ ---я бил-т ----ле-- --? Н----- л- т--- б---- / с--- б---- / б----- с-- Н-м-р- л- т-о- б-л-т / с-о- б-л-т / б-л-т- с-? ---------------------------------------------- Намери ли твоя билет / своя билет / билета си? 0
Nam--- -i--voy- ---et /-sv-y-----e- /-b---t---i? N----- l- t---- b---- / s---- b---- / b----- s-- N-m-r- l- t-o-a b-l-t / s-o-a b-l-t / b-l-t- s-? ------------------------------------------------ Nameri li tvoya bilet / svoya bilet / bileta si?
el – al lui т-й-- н---в-/ му т-- – н---- / м- т-й – н-г-в / м- ---------------- той – негов / му 0
to--– ---o-----u t-- – n---- / m- t-y – n-g-v / m- ---------------- toy – negov / mu
Ştii unde sunt cheile lui? Знаеш ли----- - --г-в-ят---юч ---л-ч-т --? З---- л- к--- е н------- к--- / к----- м-- З-а-ш л- к-д- е н-г-в-я- к-ю- / к-ю-ъ- м-? ------------------------------------------ Знаеш ли къде е неговият ключ / ключът му? 0
Znaes- li--yd- -e -e-o-iy-- --y-ch-- -lyuc-y--m-? Z----- l- k--- y- n-------- k----- / k------- m-- Z-a-s- l- k-d- y- n-g-v-y-t k-y-c- / k-y-c-y- m-? ------------------------------------------------- Znaesh li kyde ye negoviyat klyuch / klyuchyt mu?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? З-а-ш--и-къ-е-е -е--в-я- ----т /-бил---- му? З---- л- к--- е н------- б---- / б------ м-- З-а-ш л- к-д- е н-г-в-я- б-л-т / б-л-т-т м-? -------------------------------------------- Знаеш ли къде е неговият билет / билетът му? 0
Zna--- l- -y---ye n---v-ya--bi----/ b---ty- m-? Z----- l- k--- y- n-------- b---- / b------ m-- Z-a-s- l- k-d- y- n-g-v-y-t b-l-t / b-l-t-t m-? ----------------------------------------------- Znaesh li kyde ye negoviyat bilet / biletyt mu?
ea – al ei тя------- / й т- – н--- / й т- – н-и- / й ------------- тя – неин / й 0
ty- - ne-n / y t-- – n--- / y t-a – n-i- / y -------------- tya – nein / y
Banii ei au dispărut. Н-й-и-е-пар----па-и-е - -- н-м-. Н------ п--- / п----- й г- н---- Н-й-и-е п-р- / п-р-т- й г- н-м-. -------------------------------- Нейните пари / парите й ги няма. 0
N-yn-t--p--- / p-ri-- y-gi------. N------ p--- / p----- y g- n----- N-y-i-e p-r- / p-r-t- y g- n-a-a- --------------------------------- Neynite pari / parite y gi nyama.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Н-й--т-----ди-на -а--а---к-е---н-т- й----т- ---о ---я-а. Н------ к------- к---- / к--------- й к---- с--- я н---- Н-й-а-а к-е-и-н- к-р-а / к-е-и-н-т- й к-р-а с-щ- я н-м-. -------------------------------------------------------- Нейната кредитна карта / кредитната й карта също я няма. 0
N-----a-kr-d--na ----a-/ -r--itn-t- ---ar-----shc----- ---ma. N------ k------- k---- / k--------- y k---- s------ y- n----- N-y-a-a k-e-i-n- k-r-a / k-e-i-n-t- y k-r-a s-s-c-o y- n-a-a- ------------------------------------------------------------- Neynata kreditna karta / kreditnata y karta syshcho ya nyama.
noi – al nostru ни- –-н-ш --ни н-- – н-- / н- н-е – н-ш / н- -------------- ние – наш / ни 0
ni--- n--h --ni n-- – n--- / n- n-e – n-s- / n- --------------- nie – nash / ni
Bunicul nostru este bolnav. Н-ш--т -я-о /---до -и-е--о---. Н----- д--- / д--- н- е б----- Н-ш-я- д-д- / д-д- н- е б-л-н- ------------------------------ Нашият дядо / дядо ни е болен. 0
Nas-iy-t-dyad- - -yad- -- -e-b-le-. N------- d---- / d---- n- y- b----- N-s-i-a- d-a-o / d-a-o n- y- b-l-n- ----------------------------------- Nashiyat dyado / dyado ni ye bolen.
Bunica noastră este sănătoasă. Н-шат--б--- / б--а н- е зд----. Н----- б--- / б--- н- е з------ Н-ш-т- б-б- / б-б- н- е з-р-в-. ------------------------------- Нашата баба / баба ни е здрава. 0
Na-hat---a-a - --b- n---e z-r--a. N------ b--- / b--- n- y- z------ N-s-a-a b-b- / b-b- n- y- z-r-v-. --------------------------------- Nashata baba / baba ni ye zdrava.
voi – al vostru ви--- -аш /-ви в-- – в-- / в- в-е – в-ш / в- -------------- вие – ваш / ви 0
v-e - v--h ---i v-- – v--- / v- v-e – v-s- / v- --------------- vie – vash / vi
Copii, unde este tăticul vostru? Д-ца- ---е-- --ш-я------ / ба----и? Д---- к--- е в----- б--- / б--- в-- Д-ц-, к-д- е в-ш-я- б-щ- / б-щ- в-? ----------------------------------- Деца, къде е вашият баща / баща ви? 0
De-sa----d---- -----ya----shcha-/ b----ha-vi? D----- k--- y- v------- b------ / b------ v-- D-t-a- k-d- y- v-s-i-a- b-s-c-a / b-s-c-a v-? --------------------------------------------- Detsa, kyde ye vashiyat bashcha / bashcha vi?
Copii, unde este mămica voastră? Дец-- ---е---ва--та ма-к- -----ка в-? Д---- к--- е в----- м---- / м---- в-- Д-ц-, к-д- е в-ш-т- м-й-а / м-й-а в-? ------------------------------------- Деца, къде е вашата майка / майка ви? 0
D-t-a- -y-e ye va--at--m--ka-/ -ay-a v-? D----- k--- y- v------ m---- / m---- v-- D-t-a- k-d- y- v-s-a-a m-y-a / m-y-a v-? ---------------------------------------- Detsa, kyde ye vashata mayka / mayka vi?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.