Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   bs Prisvojne zamjenice 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [šezdeset i šest]

Prisvojne zamjenice 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bosniacă Joaca Mai mult
eu – al meu ja – m-- / m--- / m--e ja – moj / moja / moje 0
Nu îmi găsesc cheile. Ne m--- n--- m-- k----. Ne mogu naći moj ključ. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Ne m--- n--- m--- v---- k----. Ne mogu naći moju voznu kartu. 0
tu – al tău ti – t--- / t---- / t---e ti – tvoj / tvoja / tvoje 0
Ţi-ai găsit cheile? Je-- l- n---- t--- k----? Jesi li našao tvoj ključ? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Je-- l- n---- t---- v---- k----? Jesi li našao tvoju voznu kartu? 0
el – al lui on – n----- / n------ / n-----o on – njegov / njegova / njegovo 0
Ştii unde sunt cheile lui? Zn-- l- g--- j- n----- k----? Znaš li gdje je njegov ključ? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Zn-- l- g--- j- n------ v---- k----? Znaš li gdje je njegova vozna karta? 0
ea – al ei on- – n--- / n---- / n---o ona – njen / njena / njeno 0
Banii ei au dispărut. Nj-- n---- j- n-----. Njen novac je nestao. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Nj--- k------- k------ j- t------ n------. Njena kreditna kartica je također nestala. 0
noi – al nostru mi – n-- / n--- / n--e mi – naš / naša / naše 0
Bunicul nostru este bolnav. Na- d--- j- b-------. Naš djed je bolestan. 0
Bunica noastră este sănătoasă. Na-- b--- j- z-----. Naša baka je zdrava. 0
voi – al vostru vi – v-- / v--- / v--e vi – vaš / vaša / vaše 0
Copii, unde este tăticul vostru? Dj---- g--- j- v-- t---? Djeco, gdje je vaš tata? 0
Copii, unde este mămica voastră? Dj---- g--- j- v--- m---? Djeco, gdje je vaša mama? 0

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.