Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   es Pronombres posesivos 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [sesenta y seis]

Pronombres posesivos 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
eu – al meu y- –--i y- – m- y- – m- ------- yo – mi
Nu îmi găsesc cheile. Y---o ----e-tr--m--l--ve. Y- n- e-------- m- l----- Y- n- e-c-e-t-o m- l-a-e- ------------------------- Yo no encuentro mi llave.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Y---- enc------ m- -i-le--. Y- n- e-------- m- b------- Y- n- e-c-e-t-o m- b-l-e-e- --------------------------- Yo no encuentro mi billete.
tu – al tău t--– tu t- – t- t- – t- ------- tú – tu
Ţi-ai găsit cheile? ¿H-- encon-rad--tu -l--e? ¿--- e--------- t- l----- ¿-a- e-c-n-r-d- t- l-a-e- ------------------------- ¿Has encontrado tu llave?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ¿Has --c-n-r--o-tu-bi-l--e? ¿--- e--------- t- b------- ¿-a- e-c-n-r-d- t- b-l-e-e- --------------------------- ¿Has encontrado tu billete?
el – al lui é--–-su é- – s- é- – s- ------- él – su
Ştii unde sunt cheile lui? ¿-abes-d-nde-e--á-----l---? ¿----- d---- e--- s- l----- ¿-a-e- d-n-e e-t- s- l-a-e- --------------------------- ¿Sabes dónde está su llave?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? ¿----s---nde es----u-bill---? ¿----- d---- e--- s- b------- ¿-a-e- d-n-e e-t- s- b-l-e-e- ----------------------------- ¿Sabes dónde está su billete?
ea – al ei el-a - su e--- – s- e-l- – s- --------- ella – su
Banii ei au dispărut. S----ne-o -a-desa---e-id-. S- d----- h- d------------ S- d-n-r- h- d-s-p-r-c-d-. -------------------------- Su dinero ha desaparecido.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Y ---tarje----- c-----o tamb-é-. Y s- t------ d- c------ t------- Y s- t-r-e-a d- c-é-i-o t-m-i-n- -------------------------------- Y su tarjeta de crédito también.
noi – al nostru n-s-tr-s /--s-– n-es-r---) --a-s) n------- /--- – n--------- /----- n-s-t-o- /-a- – n-e-t-o-s- /-a-s- --------------------------------- nosotros /-as – nuestro(s) /-a(s)
Bunicul nostru este bolnav. N-e---o-a--elo -s---e---rmo. N------ a----- e--- e------- N-e-t-o a-u-l- e-t- e-f-r-o- ---------------------------- Nuestro abuelo está enfermo.
Bunica noastră este sănătoasă. Nue-tr---bu-la-es-----en. N------ a----- e--- b---- N-e-t-a a-u-l- e-t- b-e-. ------------------------- Nuestra abuela está bien.
voi – al vostru v--o---- --a- --v--s-ro--- ---(s) v------- /--- – v--------- /----- v-s-t-o- /-a- – v-e-t-o-s- /-a-s- --------------------------------- vosotros /-as – vuestro(s) /-a(s)
Copii, unde este tăticul vostru? Niño-- ----d- -----vue--r- ----? N----- ¿----- e--- v------ p---- N-ñ-s- ¿-ó-d- e-t- v-e-t-o p-p-? -------------------------------- Niños, ¿dónde está vuestro papá?
Copii, unde este mămica voastră? Ni-----¿dónd- está -ues-ra -am-? N----- ¿----- e--- v------ m---- N-ñ-s- ¿-ó-d- e-t- v-e-t-a m-m-? -------------------------------- Niños, ¿dónde está vuestra mamá?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.