Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   he ‫שייכות 1‬

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

‫66 [שישים ושש]‬

66 [shishim w\'shesh]

‫שייכות 1‬

[shayakhut 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
eu – al meu ‫--י-– ---‬ ‫--- – ש--- ‫-נ- – ש-י- ----------- ‫אני – שלי‬ 0
a-i-– s-eli a-- – s---- a-i – s-e-i ----------- ani – sheli
Nu îmi găsesc cheile. ‫א-י--א--וצ- --- א- --פת- שלי-‬ ‫--- ל- מ--- / ת א- ה---- ש---- ‫-נ- ל- מ-צ- / ת א- ה-פ-ח ש-י-‬ ------------------------------- ‫אני לא מוצא / ת את המפתח שלי.‬ 0
an---o m--s--m--se--et -a--ft-ax s----. a-- l- m----------- e- h-------- s----- a-i l- m-t-e-m-t-e- e- h-m-f-e-x s-e-i- --------------------------------------- ani lo motse/motset et hamafteax sheli.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ‫אני--א-מו-א / ת-את כר--ס ה-ס-------.‬ ‫--- ל- מ--- / ת א- כ---- ה----- ש---- ‫-נ- ל- מ-צ- / ת א- כ-ט-ס ה-ס-ע- ש-י-‬ -------------------------------------- ‫אני לא מוצא / ת את כרטיס הנסיעה שלי.‬ 0
a---l---ot--/-ots-- -t -ar--s--------a--sh-li. a-- l- m----------- e- k----- h-------- s----- a-i l- m-t-e-m-t-e- e- k-r-i- h-n-s-'-h s-e-i- ---------------------------------------------- ani lo motse/motset et kartis hanesi'ah sheli.
tu – al tău ‫---/-ה-- -ל-‬ ‫-- / ה – ש--- ‫-ת / ה – ש-ך- -------------- ‫את / ה – שלך‬ 0
t-/t-- --elkha/sh-la-h t--- – s-------------- t-/- – s-e-k-a-s-e-a-h ---------------------- th/t – shelkha/shelakh
Ţi-ai găsit cheile? ‫מ----א---מפת- ש--?‬ ‫---- א- ה---- ש---- ‫-צ-ת א- ה-פ-ח ש-ך-‬ -------------------- ‫מצאת את המפתח שלך?‬ 0
ma-s-'ta-mat-a-- et h---ft--x-s-e-k-a--he--kh? m--------------- e- h-------- s--------------- m-t-a-t-/-a-s-'- e- h-m-f-e-x s-e-k-a-s-e-a-h- ---------------------------------------------- matsa'ta/matsa't et hamafteax shelkha/shelakh?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ‫מצ-ת -----ט-ס הנס-ע- ---?‬ ‫---- א- כ---- ה----- ש---- ‫-צ-ת א- כ-ט-ס ה-ס-ע- ש-ך-‬ --------------------------- ‫מצאת את כרטיס הנסיעה שלך?‬ 0
m---a-ta-----a't -----rt-s---n-si--h----lkh-/--elakh? m--------------- e- k----- h-------- s--------------- m-t-a-t-/-a-s-'- e- k-r-i- h-n-s-'-h s-e-k-a-s-e-a-h- ----------------------------------------------------- matsa'ta/matsa't et kartis hanesi'ah shelkha/shelakh?
el – al lui ‫הו--- -לו‬ ‫--- – ש--- ‫-ו- – ש-ו- ----------- ‫הוא – שלו‬ 0
h----shelo h- – s---- h- – s-e-o ---------- hu – shelo
Ştii unde sunt cheile lui? ‫את /-ה-י-דע / ת-אי----מ--ח שלו-‬ ‫-- / ה י--- / ת א--- ה---- ש---- ‫-ת / ה י-ד- / ת א-פ- ה-פ-ח ש-ו-‬ --------------------------------- ‫את / ה יודע / ת איפה המפתח שלו?‬ 0
a-----t-y----a--o---at--y-oh-hama-t--x sh-l-? a------ y------------- e---- h-------- s----- a-a-/-t y-d-'-/-o-e-a- e-f-h h-m-f-e-x s-e-o- --------------------------------------------- atah/at yode'a/yode'at eyfoh hamafteax shelo?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? ‫-ת-- ה יו-ע /---אי-ה ----ס -נס--ה -ל--‬ ‫-- / ה י--- / ת א--- כ---- ה----- ש---- ‫-ת / ה י-ד- / ת א-פ- כ-ט-ס ה-ס-ע- ש-ו-‬ ---------------------------------------- ‫את / ה יודע / ת איפה כרטיס הנסיעה שלו?‬ 0
a--h--t yo-----yode-at -yfo---art-s --nes--ah --e-o? a------ y------------- e---- k----- h-------- s----- a-a-/-t y-d-'-/-o-e-a- e-f-h k-r-i- h-n-s-'-h s-e-o- ---------------------------------------------------- atah/at yode'a/yode'at eyfoh kartis hanesi'ah shelo?
ea – al ei ‫הי- –---ה‬ ‫--- – ש--- ‫-י- – ש-ה- ----------- ‫היא – שלה‬ 0
h- ---he-ah h- – s----- h- – s-e-a- ----------- hi – shelah
Banii ei au dispărut. ‫-כסף -ל- -ב-.‬ ‫---- ש-- א---- ‫-כ-ף ש-ה א-ד-‬ --------------- ‫הכסף שלה אבד.‬ 0
h-kes-f s---ah-avad. h------ s----- a---- h-k-s-f s-e-a- a-a-. -------------------- hakesef shelah avad.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. ‫ו-רט-ס--אשרא- --ה א-ד גם כן.‬ ‫------ ה----- ש-- א-- ג- כ--- ‫-כ-ט-ס ה-ש-א- ש-ה א-ד ג- כ-.- ------------------------------ ‫וכרטיס האשראי שלה אבד גם כן.‬ 0
w'ka---s -a'a-h-a-y --e-a--a----g-m k--. w------- h--------- s----- a--- g-- k--- w-k-r-i- h-'-s-r-'- s-e-a- a-a- g-m k-n- ---------------------------------------- w'kartis ha'ashra'y shelah avad gam ken.
noi – al nostru ‫א-----–----ו‬ ‫----- – ש---- ‫-נ-נ- – ש-נ-‬ -------------- ‫אנחנו – שלנו‬ 0
a---nu-- -h---nu a----- – s------ a-a-n- – s-e-a-u ---------------- anaxnu – shelanu
Bunicul nostru este bolnav. ‫ס-- -ל-------.‬ ‫--- ש--- ח----- ‫-ב- ש-נ- ח-ל-.- ---------------- ‫סבא שלנו חולה.‬ 0
s-b- -hel----xol--. s--- s------ x----- s-b- s-e-a-u x-l-h- ------------------- saba shelanu xoleh.
Bunica noastră este sănătoasă. ‫-בתא של-ו--ר---.‬ ‫---- ש--- ב------ ‫-ב-א ש-נ- ב-י-ה-‬ ------------------ ‫סבתא שלנו בריאה.‬ 0
sa----s-e-anu br-'ah. s---- s------ b------ s-v-a s-e-a-u b-i-a-. --------------------- savta shelanu bri'ah.
voi – al vostru ‫-ת--/-ן - שלכם-/ -‬ ‫--- / ן – ש--- / ן- ‫-ת- / ן – ש-כ- / ן- -------------------- ‫אתם / ן – שלכם / ן‬ 0
ate--a--n-–-sh-lakh-m/she----en a-------- – s------------------ a-e-/-t-n – s-e-a-h-m-s-e-a-h-n ------------------------------- atem/aten – shelakhem/shelakhen
Copii, unde este tăticul vostru? ‫י---ם-/-ו-, א----א----ל-ם / ן?‬ ‫----- / ו-- א--- א-- ש--- / ן-- ‫-ל-י- / ו-, א-פ- א-א ש-כ- / ן-‬ -------------------------------- ‫ילדים / ות, איפה אבא שלכם / ן?‬ 0
ye-adi--y---d--- ---o--ab--shel-khe----ela-he-? y--------------- e---- a-- s------------------- y-l-d-m-y-l-d-t- e-f-h a-a s-e-a-h-m-s-e-a-h-n- ----------------------------------------------- yeladim/yeladot, eyfoh aba shelakhem/shelakhen?
Copii, unde este mămica voastră? ‫-ל-י--- ות-----ה -מא -לכם-- ן?‬ ‫----- / ו-- א--- א-- ש--- / ן-- ‫-ל-י- / ו-, א-פ- א-א ש-כ- / ן-‬ -------------------------------- ‫ילדים / ות, איפה אמא שלכם / ן?‬ 0
y--a--m/y-la-ot,-eyfoh--ma--hel---e--s--la---n? y--------------- e---- i-- s------------------- y-l-d-m-y-l-d-t- e-f-h i-a s-e-a-h-m-s-e-a-h-n- ----------------------------------------------- yeladim/yeladot, eyfoh ima shelakhem/shelakhen?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.