Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   hu Birtokos névmások 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [hatvanhat]

Birtokos névmások 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
eu – al meu én-- -ny-m é- – e---- é- – e-y-m ---------- én – enyém 0
Nu îmi găsesc cheile. N-m-tal-lo- ----lcsom--. N-- t------ a k--------- N-m t-l-l-m a k-l-s-m-t- ------------------------ Nem találom a kulcsomat. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Ne- ----l---a je-y-m--. N-- t------ a j-------- N-m t-l-l-m a j-g-e-e-. ----------------------- Nem találom a jegyemet. 0
tu – al tău te---ti-d t- – t--- t- – t-é- --------- te – tiéd 0
Ţi-ai găsit cheile? Megt-l--t-d a-k-lcso---? M---------- a k--------- M-g-a-á-t-d a k-l-s-d-t- ------------------------ Megtaláltad a kulcsodat? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Me--a-áltad --je-----t? M---------- a j-------- M-g-a-á-t-d a j-g-e-e-? ----------------------- Megtaláltad a jegyedet? 0
el – al lui ő-– ö-é ő – ö-- ő – ö-é ------- ő – övé 0
Ştii unde sunt cheile lui? Tud-d- ho-y-h---van---kul-s-? T----- h--- h-- v-- a k------ T-d-d- h-g- h-l v-n a k-l-s-? ----------------------------- Tudod, hogy hol van a kulcsa? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Tudod,-ho--v-- a-j----? T----- h-- v-- a j----- T-d-d- h-l v-n a j-g-e- ----------------------- Tudod, hol van a jegye? 0
ea – al ei ő-–-övé ő – ö-- ő – ö-é ------- ő – övé 0
Banii ei au dispărut. A-pé--- el-e-zett. A p---- e--------- A p-n-e e-v-s-e-t- ------------------ A pénze elveszett. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. És-a-h-telká-tyá----s -------tt. É- a h------------ i- e--------- É- a h-t-l-á-t-á-a i- e-v-s-e-t- -------------------------------- És a hitelkártyája is elveszett. 0
noi – al nostru m- –----nk m- – m---- m- – m-é-k ---------- mi – miénk 0
Bunicul nostru este bolnav. A--ag-apá-k -e-e-. A n-------- b----- A n-g-a-á-k b-t-g- ------------------ A nagyapánk beteg. 0
Bunica noastră este sănătoasă. A-----mamán- ----zség--. A n--------- e---------- A n-g-m-m-n- e-é-z-é-e-. ------------------------ A nagymamánk egészséges. 0
voi – al vostru t-----iét-k t- – t----- t- – t-é-e- ----------- ti – tiétek 0
Copii, unde este tăticul vostru? G---e---, h-- -----p-kát-k? G-------- h-- v-- a-------- G-e-e-e-, h-l v-n a-u-á-o-? --------------------------- Gyerekek, hol van apukátok? 0
Copii, unde este mămica voastră? Gy-r--e-- h-l--a----y-k-to-? G-------- h-- v-- a--------- G-e-e-e-, h-l v-n a-y-k-t-k- ---------------------------- Gyerekek, hol van anyukátok? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.