Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   lv Piederības vietniekvārdi 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [sešdesmit seši]

Piederības vietniekvārdi 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
eu – al meu e--–--a-s e_ – m___ e- – m-n- --------- es – mans 0
Nu îmi găsesc cheile. E--nevaru---ras- ---u---s----. E_ n_____ a_____ s___ a_______ E- n-v-r- a-r-s- s-v- a-s-ē-u- ------------------------------ Es nevaru atrast savu atslēgu. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Es --v-r--atr--- sa-u b---kš---- ---e-i. E_ n_____ a_____ s___ b_________ b______ E- n-v-r- a-r-s- s-v- b-a-k-a-a- b-ļ-t-. ---------------------------------------- Es nevaru atrast savu braukšanas biļeti. 0
tu – al tău t--- t--s t_ – t___ t- – t-v- --------- tu – tavs 0
Ţi-ai găsit cheile? Vai -u--t-a---sav- --s-ē--? V__ t_ a_____ s___ a_______ V-i t- a-r-d- s-v- a-s-ē-u- --------------------------- Vai tu atradi savu atslēgu? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Va- t--a--a-i---v- b--ukš------i-e--? V__ t_ a_____ s___ b_________ b______ V-i t- a-r-d- s-v- b-a-k-a-a- b-ļ-t-? ------------------------------------- Vai tu atradi savu braukšanas biļeti? 0
el – al lui vi--------a v___ – v___ v-ņ- – v-ņ- ----------- viņš – viņa 0
Ştii unde sunt cheile lui? Va- tu ---i,---- i- v-----tslē-a? V__ t_ z____ k__ i_ v___ a_______ V-i t- z-n-, k-r i- v-ņ- a-s-ē-a- --------------------------------- Vai tu zini, kur ir viņa atslēga? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? V-i-tu z-n-,--ur--r --ņ--br---ša--s--iļ-t-? V__ t_ z____ k__ i_ v___ b_________ b______ V-i t- z-n-, k-r i- v-ņ- b-a-k-a-a- b-ļ-t-? ------------------------------------------- Vai tu zini, kur ir viņa braukšanas biļete? 0
ea – al ei v-ņa - viņas v___ – v____ v-ņ- – v-ņ-s ------------ viņa – viņas 0
Banii ei au dispărut. Viņ-i-i- p--u-usi -aud-. V____ i_ p_______ n_____ V-ņ-i i- p-z-d-s- n-u-a- ------------------------ Viņai ir pazudusi nauda. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Un-v---- v---s na- ar--kr--ī-k-rtes. U_ v____ v____ n__ a__ k____________ U- v-ņ-i v-i-s n-v a-ī k-e-ī-k-r-e-. ------------------------------------ Un viņai vairs nav arī kredītkartes. 0
noi – al nostru mē- – --su m__ – m___ m-s – m-s- ---------- mēs – mūsu 0
Bunicul nostru este bolnav. M-s- ve---tiņ- -r sl-ms. M___ v________ i_ s_____ M-s- v-c-ē-i-š i- s-i-s- ------------------------ Mūsu vectētiņš ir slims. 0
Bunica noastră este sănătoasă. M--u----m----a-ir-v--el-. M___ v________ i_ v______ M-s- v-c-ā-i-a i- v-s-l-. ------------------------- Mūsu vecmāmiņa ir vesela. 0
voi – al vostru jūs-– j-su j__ – j___ j-s – j-s- ---------- jūs – jūsu 0
Copii, unde este tăticul vostru? Bēr------r -r --su tē-is? B_____ k__ i_ j___ t_____ B-r-i- k-r i- j-s- t-t-s- ------------------------- Bērni, kur ir jūsu tētis? 0
Copii, unde este mămica voastră? Bē---,---r------s- m-m--? B_____ k__ i_ j___ m_____ B-r-i- k-r i- j-s- m-m-a- ------------------------- Bērni, kur ir jūsu mamma? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Letonă (1-100) MP3 Letonă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.