Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   mk Присвојни заменки 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шеесет и шест]

66 [shyeyesyet i shyest]

Присвојни заменки 1

[Prisvoјni zamyenki 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
eu – al meu ја- – м-ј јас – мој 0
ј-- – m-- јa- – m-ј јas – moј ј-s – m-ј ----–----
Nu îmi găsesc cheile. Не----- д- г- н----- м---- / с----- к---. Неможам да го најдам мојот / својот клуч. 0
N------- d- g-- n----- m---- / s----- k-----. Ny------ d- g-- n----- m---- / s----- k-----. Nyemoʐam da guo naјdam moјot / svoјot klooch. N-e-o-a- d- g-o n-ј-a- m-ј-t / s-o-o- k-o-c-. -----------------------------/--------------.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Не----- д- г- н----- м---- / с----- в---- б----. Неможам да го најдам мојот / својот возен билет. 0
N------- d- g-- n----- m---- / s----- v----- b-----. Ny------ d- g-- n----- m---- / s----- v----- b-----. Nyemoʐam da guo naјdam moјot / svoјot vozyen bilyet. N-e-o-a- d- g-o n-ј-a- m-ј-t / s-o-o- v-z-e- b-l-e-. -----------------------------/---------------------.
tu – al tău ти – т--ј ти – твој 0
t- – t--- ti – t--ј ti – tvoј t- – t-o- ---–-----
Ţi-ai găsit cheile? Го н---- л- т----- / с----- к---? Го најде ли твојот / својот клуч? 0
G-- n----- l- t----- / s----- k-----? Gu- n----- l- t----- / s----- k-----? Guo naјdye li tvoјot / svoјot klooch? G-o n-ј-y- l- t-o-o- / s-o-o- k-o-c-? ---------------------/--------------?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Го н---- л- т----- / с----- в---- б----? Го најде ли твојот / својот возен билет? 0
G-- n----- l- t----- / s----- v----- b-----? Gu- n----- l- t----- / s----- v----- b-----? Guo naјdye li tvoјot / svoјot vozyen bilyet? G-o n-ј-y- l- t-o-o- / s-o-o- v-z-e- b-l-e-? ---------------------/---------------------?
el – al lui то- – н---в тој – негов 0
t-- – n------ to- – n-----v toј – nyeguov t-ј – n-e-u-v ----–--------
Ştii unde sunt cheile lui? Зн--- л- к--- е н------- к---? Знаеш ли каде е неговиот клуч? 0
Z------ l- k---- y- n--------- k-----? Zn----- l- k---- y- n--------- k-----? Znayesh li kadye ye nyeguoviot klooch? Z-a-e-h l- k-d-e y- n-e-u-v-o- k-o-c-? -------------------------------------?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Зн--- л- к--- е н------- в---- б----? Знаеш ли каде е неговиот возен билет? 0
Z------ l- k---- y- n--------- v----- b-----? Zn----- l- k---- y- n--------- v----- b-----? Znayesh li kadye ye nyeguoviot vozyen bilyet? Z-a-e-h l- k-d-e y- n-e-u-v-o- v-z-e- b-l-e-? --------------------------------------------?
ea – al ei та- – н----н таа – нејзин 0
t-- – n------ ta- – n-----n taa – nyeјzin t-a – n-e-z-n ----–--------
Banii ei au dispărut. Не------- п--- г- н---. Нејзините пари ги нема. 0
N---------- p--- g-- n----. Ny--------- p--- g-- n----. Nyeјzinitye pari gui nyema. N-e-z-n-t-e p-r- g-i n-e-a. --------------------------.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. А и н-------- к------- к------- ј- н---. А и нејзината кредитна картичка ја нема. 0
A i n--------- k-------- k-------- ј- n----. A i n--------- k-------- k-------- ј- n----. A i nyeјzinata kryeditna kartichka јa nyema. A i n-e-z-n-t- k-y-d-t-a k-r-i-h-a ј- n-e-a. -------------------------------------------.
noi – al nostru ни- – н-ш ние – наш 0
n--- – n--- ni-- – n--h niye – nash n-y- – n-s- -----–-----
Bunicul nostru este bolnav. На---- д--- е б----. Нашиот дедо е болен. 0
N------ d---- y- b-----. Na----- d---- y- b-----. Nashiot dyedo ye bolyen. N-s-i-t d-e-o y- b-l-e-. -----------------------.
Bunica noastră este sănătoasă. На---- б--- е з-----. Нашата баба е здрава. 0
N------ b--- y- z-----. Na----- b--- y- z-----. Nashata baba ye zdrava. N-s-a-a b-b- y- z-r-v-. ----------------------.
voi – al vostru ви- – в-ш вие – ваш 0
v--- – v--- vi-- – v--h viye – vash v-y- – v-s- -----–-----
Copii, unde este tăticul vostru? Де--- к--- е в----- т----? Деца, каде е вашиот татко? 0
D-----, k---- y- v------ t----? Dy----- k---- y- v------ t----? Dyetza, kadye ye vashiot tatko? D-e-z-, k-d-e y- v-s-i-t t-t-o? ------,-----------------------?
Copii, unde este mămica voastră? Де--- к--- е в----- м----? Деца, каде е вашата мајка? 0
D-----, k---- y- v------ m----? Dy----- k---- y- v------ m----? Dyetza, kadye ye vashata maјka? D-e-z-, k-d-e y- v-s-a-a m-ј-a? ------,-----------------------?

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.