Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   nn Eigedomspronomen 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [sekstiseks / seks og seksti]

Eigedomspronomen 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
eu – al meu e--- -in e_ - m__ e- - m-n -------- eg - min 0
Nu îmi găsesc cheile. E- ---n-ikk----øk--le- m--. E_ f___ i____ n_______ m___ E- f-n- i-k-e n-k-e-e- m-n- --------------------------- Eg finn ikkje nøkkelen min. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. E- finn i---- ------ten-m--. E_ f___ i____ b________ m___ E- f-n- i-k-e b-l-e-t-n m-n- ---------------------------- Eg finn ikkje billetten min. 0
tu – al tău d--- d-n d_ - d__ d- - d-n -------- du - din 0
Ţi-ai găsit cheile? Har d----n-e-n-kk---n-di-? H__ d_ f____ n_______ d___ H-r d- f-n-e n-k-e-e- d-n- -------------------------- Har du funne nøkkelen din? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Ha- du f-nne ---let-------? H__ d_ f____ b________ d___ H-r d- f-n-e b-l-e-t-n d-n- --------------------------- Har du funne billetten din? 0
el – al lui h-n-- h--s h__ - h___ h-n - h-n- ---------- han - hans 0
Ştii unde sunt cheile lui? V--t du-k-----økke--- -a-s -r? V___ d_ k___ n_______ h___ e__ V-i- d- k-a- n-k-e-e- h-n- e-? ------------------------------ Veit du kvar nøkkelen hans er? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? V--t du----r -il-et-----ans---? V___ d_ k___ b________ h___ e__ V-i- d- k-a- b-l-e-t-n h-n- e-? ------------------------------- Veit du kvar billetten hans er? 0
ea – al ei ho-- h-nnar h_ - h_____ h- - h-n-a- ----------- ho - hennar 0
Banii ei au dispărut. Pen-a---h---ar e--bo---. P______ h_____ e_ b_____ P-n-a-e h-n-a- e- b-r-e- ------------------------ Pengane hennar er borte. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Og--r-d-t-k-rt---h-n-a- e- -- b-r-e. O_ k____________ h_____ e_ ò_ b_____ O- k-e-i-t-o-t-t h-n-a- e- ò- b-r-e- ------------------------------------ Og kredittkortet hennar er òg borte. 0
noi – al nostru vi - -- - -år v_ / m_ - v__ v- / m- - v-r ------------- vi / me - vår 0
Bunicul nostru este bolnav. Bes-e-ar-n-----e----u-. B_________ v__ e_ s____ B-s-e-a-e- v-r e- s-u-. ----------------------- Bestefaren vår er sjuk. 0
Bunica noastră este sănătoasă. Me- ----emo----r e- f-is-. M__ b_______ v__ e_ f_____ M-n b-s-e-o- v-r e- f-i-k- -------------------------- Men bestemor vår er frisk. 0
voi – al vostru de-- dy--ar d_ - d_____ d- - d-k-a- ----------- de - dykkar 0
Copii, unde este tăticul vostru? Kvar er --r-d-k---? K___ e_ f__ d______ K-a- e- f-r d-k-a-? ------------------- Kvar er far dykkar? 0
Copii, unde este mămica voastră? K-ar -- --- -y---r? K___ e_ m__ d______ K-a- e- m-r d-k-a-? ------------------- Kvar er mor dykkar? 0

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.