Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   no Possessiver 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [sekstiseks]

Possessiver 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
eu – al meu j---–--in j-- – m-- j-g – m-n --------- jeg – min 0
Nu îmi găsesc cheile. Je---i-n---ik---n-k-e--n m-n. J-- f----- i--- n------- m--- J-g f-n-e- i-k- n-k-e-e- m-n- ----------------------------- Jeg finner ikke nøkkelen min. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. J-g fin--r--k-e---l----en-mi-. J-- f----- i--- b-------- m--- J-g f-n-e- i-k- b-l-e-t-n m-n- ------------------------------ Jeg finner ikke billetten min. 0
tu – al tău du –-din d- – d-- d- – d-n -------- du – din 0
Ţi-ai găsit cheile? Ha- d--f--n-t--ø-k---n di-? H-- d- f----- n------- d--- H-r d- f-n-e- n-k-e-e- d-n- --------------------------- Har du funnet nøkkelen din? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Har -- f-n-et--i--e-----din? H-- d- f----- b-------- d--- H-r d- f-n-e- b-l-e-t-n d-n- ---------------------------- Har du funnet billetten din? 0
el – al lui han---h-ns h-- – h--- h-n – h-n- ---------- han – hans 0
Ştii unde sunt cheile lui? V---du ---r-n-kk--en ha-- --? V-- d- h--- n------- h--- e-- V-t d- h-o- n-k-e-e- h-n- e-? ----------------------------- Vet du hvor nøkkelen hans er? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ve- -- ---- b-l--tten--a-s -r? V-- d- h--- b-------- h--- e-- V-t d- h-o- b-l-e-t-n h-n- e-? ------------------------------ Vet du hvor billetten hans er? 0
ea – al ei h-n ---e-n-s h-- – h----- h-n – h-n-e- ------------ hun – hennes 0
Banii ei au dispărut. Peng-ne -e---s er-b-r--. P------ h----- e- b----- P-n-e-e h-n-e- e- b-r-e- ------------------------ Pengene hennes er borte. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. Og ---di--k--te- he--------o--å-bo--e. O- k------------ h----- e- o--- b----- O- k-e-i-t-o-t-t h-n-e- e- o-s- b-r-e- -------------------------------------- Og kredittkortet hennes er også borte. 0
noi – al nostru vi-- -år v- – v-- v- – v-r -------- vi – vår 0
Bunicul nostru este bolnav. B-s-efaren-vår-er--yk. B--------- v-- e- s--- B-s-e-a-e- v-r e- s-k- ---------------------- Bestefaren vår er syk. 0
Bunica noastră este sănătoasă. Me--be-te-o--- v-r--r --is-. M-- b--------- v-- e- f----- M-n b-s-e-o-e- v-r e- f-i-k- ---------------------------- Men bestemoren vår er frisk. 0
voi – al vostru d--e-–-de-es d--- – d---- d-r- – d-r-s ------------ dere – deres 0
Copii, unde este tăticul vostru? H-o- -- p--p--n-d--es? H--- e- p------ d----- H-o- e- p-p-a-n d-r-s- ---------------------- Hvor er pappaen deres? 0
Copii, unde este mămica voastră? H-o- e--m--mae- de---? H--- e- m------ d----- H-o- e- m-m-a-n d-r-s- ---------------------- Hvor er mammaen deres? 0

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.