Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   px Pronomes possessivos 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [sessenta e seis]

Pronomes possessivos 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Portugheză (BR) Joaca Mai mult
eu – al meu eu – -eu-/ -inha e- – m-- / m---- e- – m-u / m-n-a ---------------- eu – meu / minha 0
Nu îmi găsesc cheile. Eu não-enco--r- a --nha chave. E- n-- e------- a m---- c----- E- n-o e-c-n-r- a m-n-a c-a-e- ------------------------------ Eu não encontro a minha chave. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. E- não ----ntr------nha-p-ssag-m. E- n-- e------- a m---- p-------- E- n-o e-c-n-r- a m-n-a p-s-a-e-. --------------------------------- Eu não encontro a minha passagem. 0
tu – al tău vo---– -eu-/ s-a v--- – s-- / s-- v-c- – s-u / s-a ---------------- você – seu / sua 0
Ţi-ai găsit cheile? V--ê --c-n-ro--a -u- --av-? V--- e-------- a s-- c----- V-c- e-c-n-r-u a s-a c-a-e- --------------------------- Você encontrou a sua chave? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Voc- -n----r-u-- sua -----ge-? V--- e-------- a s-- p-------- V-c- e-c-n-r-u a s-a p-s-a-e-? ------------------------------ Você encontrou a sua passagem? 0
el – al lui el- – d--e e-- – d--- e-e – d-l- ---------- ele – dele 0
Ştii unde sunt cheile lui? Voc- sa---o--- ---------av- -el-? V--- s--- o--- e--- a c---- d---- V-c- s-b- o-d- e-t- a c-a-e d-l-? --------------------------------- Você sabe onde está a chave dele? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Voc------ --d- ---á-o---l---e-de--? V--- s--- o--- e--- o b------ d---- V-c- s-b- o-d- e-t- o b-l-e-e d-l-? ----------------------------------- Você sabe onde está o bilhete dele? 0
ea – al ei e-- –-d--a e-- – d--- e-a – d-l- ---------- ela – dela 0
Banii ei au dispărut. O d-n---ro--ela-d--aparec-u. O d------- d--- d----------- O d-n-e-r- d-l- d-s-p-r-c-u- ---------------------------- O dinheiro dela desapareceu. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. E - -a-t----e ---dit- ---a-tam--m -------e-e-. E o c----- d- c------ d--- t----- d----------- E o c-r-ã- d- c-é-i-o d-l- t-m-é- d-s-p-r-c-u- ---------------------------------------------- E o cartão de crédito dela também desapareceu. 0
noi – al nostru n-s-- --s-o-- -os-a n-- – n---- / n---- n-s – n-s-o / n-s-a ------------------- nós – nosso / nossa 0
Bunicul nostru este bolnav. O--o--- -vô-e--á do-n--. O n---- a-- e--- d------ O n-s-o a-ô e-t- d-e-t-. ------------------------ O nosso avô está doente. 0
Bunica noastră este sănătoasă. A n--s---v--e-t---em -- sa-d-. A n---- a-- e--- b-- d- s----- A n-s-a a-ó e-t- b-m d- s-ú-e- ------------------------------ A nossa avó está bem de saúde. 0
voi – al vostru vó- - --ss--/-v--sa v-- – v---- / v---- v-s – v-s-o / v-s-a ------------------- vós – vosso / vossa 0
Copii, unde este tăticul vostru? M-ninos- on-e--s------os-- p-i? M------- o--- e--- o v---- p--- M-n-n-s- o-d- e-t- o v-s-o p-i- ------------------------------- Meninos, onde está o vosso pai? 0
Copii, unde este mămica voastră? Meni-o-, --de es-á -----sa mã-? M------- o--- e--- a v---- m--- M-n-n-s- o-d- e-t- a v-s-a m-e- ------------------------------- Meninos, onde está a vossa mãe? 0

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.