Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   ti ናይ ዋንነት ቃላት 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [ሱሳንሽዱሽተን]

66 [susanishidushiteni]

ናይ ዋንነት ቃላት 1

[nayi wanineti k’alati 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
eu – al meu ኣ- --ናተይ ኣ- - ና-- ኣ- - ና-ይ -------- ኣነ - ናተይ 0
a-e - n-te-i a-- - n----- a-e - n-t-y- ------------ ane - nateyi
Nu îmi găsesc cheile. ናተይ -ፍ-- --ዮ-። ና-- መ--- ሲ-- ። ና-ይ መ-ት- ሲ-ዮ ። -------------- ናተይ መፍትሕ ሲነዮ ። 0
n-te-i-------ḥi -īne---። n----- m-------- s----- ። n-t-y- m-f-t-h-i s-n-y- ። ------------------------- nateyi mefitiḥi sīneyo ።
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. ናተ- --ት (--ተይ)-ሲነዮ-። ና-- ቲ-- (----- ሲ-- ። ና-ይ ቲ-ት (-ኬ-ይ- ሲ-ዮ ። -------------------- ናተይ ቲከት (ትኬተይ) ሲነዮ ። 0
n---yi-t---t- -t-k--e----sī-e-- ። n----- t----- (--------- s----- ። n-t-y- t-k-t- (-i-ē-e-i- s-n-y- ። --------------------------------- nateyi tīketi (tikēteyi) sīneyo ።
tu – al tău ን-ኻ-- -ትካ ን-- - ና-- ን-ኻ - ና-ካ --------- ንስኻ - ናትካ 0
ni----a - -ati-a n------ - n----- n-s-h-a - n-t-k- ---------------- nisiẖa - natika
Ţi-ai găsit cheile? መ-ትሕ---ኺብ-ዮ--? መ---- ረ---- ዶ- መ-ት-ካ ረ-ብ-ዮ ዶ- -------------- መፍትሕካ ረኺብካዮ ዶ? 0
m-----h--k------īb-k--o-do? m---------- r---------- d-- m-f-t-h-i-a r-h-ī-i-a-o d-? --------------------------- mefitiḥika reẖībikayo do?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? ቲ-ት--ረ--ካ- ዶ? ቲ--- ረ---- ዶ- ቲ-ት- ረ-ብ-ዮ ዶ- ------------- ቲኬትካ ረኺብካዮ ዶ? 0
tīk-t-ka--e-̱-bik-yo--o? t------- r---------- d-- t-k-t-k- r-h-ī-i-a-o d-? ------------------------ tīkētika reẖībikayo do?
el – al lui ን- --ንሳ ን- - ን- ን- - ን- ------- ንሱ - ንሳ 0
nisu - --sa n--- - n--- n-s- - n-s- ----------- nisu - nisa
Ştii unde sunt cheile lui? መፍ-ሑ --ይ -ም----ፈ-ጥ -ኻ? መ--- ኣ-- ከ--- ት--- ዲ-- መ-ት- ኣ-ይ ከ-ዘ- ት-ል- ዲ-? ---------------------- መፍትሑ ኣበይ ከምዘሎ ትፈልጥ ዲኻ? 0
me--t-ḥ- -bey---emiz-----if--i-----īh--? m-------- a---- k------- t-------- d----- m-f-t-h-u a-e-i k-m-z-l- t-f-l-t-i d-h-a- ----------------------------------------- mefitiḥu abeyi kemizelo tifelit’i dīẖa?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? ቲ-- -በይ---ዘሎ-ት--ጥ---? ቲ-- ኣ-- ከ--- ት--- ዲ-- ቲ-ቱ ኣ-ይ ከ-ዘ- ት-ል- ዲ-? --------------------- ቲኬቱ ኣበይ ከምዘሎ ትፈልጥ ዲኻ? 0
t-k--u-ab-yi k---z--o ti--l-t-i -ī---? t----- a---- k------- t-------- d----- t-k-t- a-e-i k-m-z-l- t-f-l-t-i d-h-a- -------------------------------------- tīkētu abeyi kemizelo tifelit’i dīẖa?
ea – al ei ንሳ-- -ታ ን- - ና- ን- - ና- ------- ንሳ - ናታ 0
nis-------a n--- - n--- n-s- - n-t- ----------- nisa - nata
Banii ei au dispărut. ገን-ባ -ፊ-። ገ--- ጠ--- ገ-ዘ- ጠ-ኡ- --------- ገንዘባ ጠፊኡ። 0
ge-i------’--ī’u። g------- t------- g-n-z-b- t-e-ī-u- ----------------- genizeba t’efī’u።
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. ክርዲት -ር---ን---ኡ። ክ--- ካ----- ጠ--- ክ-ዲ- ካ-ዳ-ው- ጠ-ኡ- ---------------- ክርዲት ካርዳ‘ውን ጠፊኡ። 0
k-rid-ti--ar-d--w-ni--’e--’-። k------- k---------- t------- k-r-d-t- k-r-d-‘-i-i t-e-ī-u- ----------------------------- kiridīti karida‘wini t’efī’u።
noi – al nostru ን-ና---ናትና ን-- - ና-- ን-ና - ና-ና --------- ንሕና - ናትና 0
nih--n----n-t-na n------ - n----- n-h-i-a - n-t-n- ---------------- niḥina - natina
Bunicul nostru este bolnav. ኣቦ--ና --ሙ-ኣሎ። ኣ---- ሓ-- ኣ-- ኣ-ሓ-ና ሓ-ሙ ኣ-። ------------- ኣቦሓጎና ሓሚሙ ኣሎ። 0
ab-ḥago-- --am-mu--l-። a--------- h------ a--- a-o-̣-g-n- h-a-ī-u a-o- ----------------------- aboḥagona ḥamīmu alo።
Bunica noastră este sănătoasă. ዓ-ይ--ጥ----ለ-። ዓ--- ጥ-- ኣ--- ዓ-ይ- ጥ-ና ኣ-ዋ- ------------- ዓባይና ጥዕና ኣለዋ። 0
‘--ayi-- t’--ina-alew-። ‘------- t------ a----- ‘-b-y-n- t-i-i-a a-e-a- ----------------------- ‘abayina t’i‘ina alewa።
voi – al vostru ን-ኻት---- ናትኩም ን----- - ና--- ን-ኻ-ኩ- - ና-ኩ- ------------- ንስኻትኩም - ናትኩም 0
n-s--̱-ti---- - n---k--i n------------ - n------- n-s-h-a-i-u-i - n-t-k-m- ------------------------ nisiẖatikumi - natikumi
Copii, unde este tăticul vostru? ቆልዑ፥ -ባ---ኣበ- ኣሎ? ቆ--- ባ--- ኣ-- ኣ-- ቆ-ዑ- ባ-ኹ- ኣ-ይ ኣ-? ----------------- ቆልዑ፥ ባባኹም ኣበይ ኣሎ? 0
k---i--፥--a------i -b-y- al-? k------- b-------- a---- a--- k-o-i-u- b-b-h-u-i a-e-i a-o- ----------------------------- k’oli‘u፥ babaẖumi abeyi alo?
Copii, unde este mămica voastră? ቆ--- -ማኹ---በ- -ላ? ቆ--- ማ--- ኣ-- ኣ-- ቆ-ዑ- ማ-ኹ- ኣ-ይ ኣ-? ----------------- ቆልዑ፥ ማማኹም ኣበይ ኣላ? 0
k------- ma---̱um----e-- ---? k------- m-------- a---- a--- k-o-i-u- m-m-h-u-i a-e-i a-a- ----------------------------- k’oli‘u፥ mamaẖumi abeyi ala?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.