Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   uk Присвійні займенники 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шістдесят шість]

66 [shistdesyat shistʹ]

Присвійні займенники 1

[Prysviy̆ni zay̆mennyky 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
eu – al meu я-–-м-й я – м__ я – м-й ------- я – мій 0
y--– m-y̆ y_ – m__ y- – m-y- --------- ya – miy̆
Nu îmi găsesc cheile. Я ------у--найт--м--о-клю--. Я н_ м___ з_____ м___ к_____ Я н- м-ж- з-а-т- м-г- к-ю-а- ---------------------------- Я не можу знайти мого ключа. 0
YA-n- m-zh- zn-y̆-- --ho -l--cha. Y_ n_ m____ z_____ m___ k_______ Y- n- m-z-u z-a-̆-y m-h- k-y-c-a- --------------------------------- YA ne mozhu znay̆ty moho klyucha.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Я--е можу з--йти-м-го-к-итка. Я н_ м___ з_____ м___ к______ Я н- м-ж- з-а-т- м-г- к-и-к-. ----------------------------- Я не можу знайти мого квитка. 0
YA n--mozhu--nay--y m-ho kv-tk-. Y_ n_ m____ z_____ m___ k______ Y- n- m-z-u z-a-̆-y m-h- k-y-k-. -------------------------------- YA ne mozhu znay̆ty moho kvytka.
tu – al tău т- –--вій т_ – т___ т- – т-і- --------- ти – твій 0
t- –-tvi-̆ t_ – t___ t- – t-i-̆ ---------- ty – tviy̆
Ţi-ai găsit cheile? Ти---ай-ов -ві----ю-? Т_ з______ т___ к____ Т- з-а-ш-в т-і- к-ю-? --------------------- Ти знайшов твій ключ? 0
Ty--n--̆--ov----y̆-kl--ch? T_ z_______ t___ k______ T- z-a-̆-h-v t-i-̆ k-y-c-? -------------------------- Ty znay̆shov tviy̆ klyuch?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Ти-зна--ов ---й-пр--з-ий--виток? Т_ з______ т___ п_______ к______ Т- з-а-ш-в т-і- п-о-з-и- к-и-о-? -------------------------------- Ти знайшов твій проїзний квиток? 0
T-----y̆-h-- ---y̆ proïzn-y---v-t--? T_ z_______ t___ p_______ k______ T- z-a-̆-h-v t-i-̆ p-o-̈-n-y- k-y-o-? ------------------------------------- Ty znay̆shov tviy̆ proïznyy̆ kvytok?
el – al lui в-н-–--о-о в__ – й___ в-н – й-г- ---------- він – його 0
vin----̆--o v__ – y̆___ v-n – y-o-o ----------- vin – y̆oho
Ştii unde sunt cheile lui? Зна--,--е-й--о кл--? З_____ д_ й___ к____ З-а-ш- д- й-г- к-ю-? -------------------- Знаєш, де його ключ? 0
Znay---- de y̆o-o---y--h? Z_______ d_ y̆___ k______ Z-a-e-h- d- y-o-o k-y-c-? ------------------------- Znayesh, de y̆oho klyuch?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Знає-- -е----о про-зний-к--т--? З_____ д_ й___ п_______ к______ З-а-ш- д- й-г- п-о-з-и- к-и-о-? ------------------------------- Знаєш, де його проїзний квиток? 0
Z-aye-h---e ---ho -r-i-z-----kv-t-k? Z_______ d_ y̆___ p_______ k______ Z-a-e-h- d- y-o-o p-o-̈-n-y- k-y-o-? ------------------------------------ Znayesh, de y̆oho proïznyy̆ kvytok?
ea – al ei вона-–-її в___ – ї_ в-н- – ї- --------- вона – її 0
v-n--– i--̈ v___ – ï_ v-n- – i-i- ----------- vona – ïï
Banii ei au dispărut. Ї--гр---й ---ає. Ї_ г_____ н_____ Ї- г-о-е- н-м-є- ---------------- Її грошей немає. 0
I-i- h-o----̆ -ema-e. Ï_ h______ n______ I-i- h-o-h-y- n-m-y-. --------------------- Ïï hroshey̆ nemaye.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. І-ї---ред---о- к--------кож н-має. І ї_ к________ к_____ т____ н_____ І ї- к-е-и-н-ї к-р-к- т-к-ж н-м-є- ---------------------------------- І її кредитної картки також немає. 0
I -̈-̈ ----yt---̈-k----y--akoz-----ay-. I ï_ k________ k_____ t_____ n______ I i-i- k-e-y-n-i- k-r-k- t-k-z- n-m-y-. --------------------------------------- I ïï kredytnoï kartky takozh nemaye.
noi – al nostru м--- --ш м_ – н__ м- – н-ш -------- ми – наш 0
m--–-n-sh m_ – n___ m- – n-s- --------- my – nash
Bunicul nostru este bolnav. Н---д-д------ор-й. Н__ д_____ х______ Н-ш д-д-с- х-о-и-. ------------------ Наш дідусь хворий. 0
Nash-did--ʹ--h-ory--. N___ d_____ k_______ N-s- d-d-s- k-v-r-y-. --------------------- Nash didusʹ khvoryy̆.
Bunica noastră este sănătoasă. Н-ш---а-у-я---о-о-а. Н___ б_____ з_______ Н-ш- б-б-с- з-о-о-а- -------------------- Наша бабуся здорова. 0
N-s-a-----sya -------. N____ b______ z_______ N-s-a b-b-s-a z-o-o-a- ---------------------- Nasha babusya zdorova.
voi – al vostru ви ----ш в_ – в__ в- – в-ш -------- ви – ваш 0
v- - ---h v_ – v___ v- – v-s- --------- vy – vash
Copii, unde este tăticul vostru? Діт----е--а- --то? Д____ д_ в__ т____ Д-т-, д- в-ш т-т-? ------------------ Діти, де ваш тато? 0
Di-y--d--v-s----to? D____ d_ v___ t____ D-t-, d- v-s- t-t-? ------------------- Dity, de vash tato?
Copii, unde este mămica voastră? Діт-, д- в-ш----ма? Д____ д_ в___ м____ Д-т-, д- в-ш- м-м-? ------------------- Діти, де ваша мама? 0
D-t---de--as-----m-? D____ d_ v____ m____ D-t-, d- v-s-a m-m-? -------------------- Dity, de vasha mama?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.