Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   am የተያዙ ተዋጊዎች 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ስልሳ ሰባት]

67 [silisa sebati]

የተያዙ ተዋጊዎች 2

[āgenazabī tewilat’e simi 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
ochelarii መነ-ር መ--- መ-ፅ- ---- መነፅር 0
men----’iri m---------- m-n-t-s-i-i ----------- menet͟s’iri
Şi-a uitat ochelarii. እ- መነ----እረ-ቶታል። እ- መ---- እ------ እ- መ-ፅ-ን እ-ስ-ታ-። ---------------- እሱ መነፅሩን እረስቶታል። 0
i----en-t--’iruni--resi----li. i-- m------------ i----------- i-u m-n-t-s-i-u-i i-e-i-o-a-i- ------------------------------ isu menet͟s’iruni iresitotali.
Unde şi-a pus ochelarii? ታድያ --ፅ- የ- -ለ? ታ-- መ--- የ- አ-- ታ-ያ መ-ፅ- የ- አ-? --------------- ታድያ መነፅሩ የት አለ? 0
t-diy-------͟-’--- yet- ---? t----- m---------- y--- ā--- t-d-y- m-n-t-s-i-u y-t- ā-e- ---------------------------- tadiya menet͟s’iru yeti āle?
ceasul ሰ-ት ሰ-- ሰ-ት --- ሰኣት 0
s----i s----- s-’-t- ------ se’ati
Ceasul lui este stricat. የ---ሰዓት-----ም። የ-- ሰ-- አ----- የ-ሱ ሰ-ት አ-ሰ-ም- -------------- የእሱ ሰዓት አይሰራም። 0
y-’-su ---a-i---is-ra-i. y----- s----- ā--------- y-’-s- s-‘-t- ā-i-e-a-i- ------------------------ ye’isu se‘ati āyiserami.
Ceasul atârnă pe perete. ሰ-ቱ -ድግ--ላ- ተሰቅሏ-። ሰ-- ግ--- ላ- ተ----- ሰ-ቱ ግ-ግ- ላ- ተ-ቅ-ል- ------------------ ሰዓቱ ግድግዳ ላይ ተሰቅሏል። 0
s--a-- -i---ida -a-- --s-------l-. s----- g------- l--- t------------ s-‘-t- g-d-g-d- l-y- t-s-k-i-w-l-. ---------------------------------- se‘atu gidigida layi tesek’ilwali.
paşaportul ፓ-ፖ-ት ፓ---- ፓ-ፖ-ት ----- ፓስፖርት 0
p-sip--iti p--------- p-s-p-r-t- ---------- pasiporiti
Şi-a pierdut paşaportul. እሱ--ስፖ-----ቶ--ል። እ- ፓ---- ጠ------ እ- ፓ-ፖ-ቱ ጠ-ቶ-ታ-። ---------------- እሱ ፓስፖርቱ ጠፍቶበታል። 0
is----s--o-i-u -’ef--o-----i. i-- p--------- t------------- i-u p-s-p-r-t- t-e-i-o-e-a-i- ----------------------------- isu pasiporitu t’efitobetali.
Unde şi-a pus paşaportul? ታዲ- ---ፓስ-ር- የት-አ-? ታ-- የ- ፓ---- የ- አ-- ታ-ያ የ- ፓ-ፖ-ት የ- አ-? ------------------- ታዲያ የሱ ፓስፖርት የት አለ? 0
t----a----u -asip-rit--yet--ā-e? t----- y--- p--------- y--- ā--- t-d-y- y-s- p-s-p-r-t- y-t- ā-e- -------------------------------- tadīya yesu pasiporiti yeti āle?
ei – al lor እ-- – ---ሱ እ-- – የ--- እ-ሱ – የ-ነ- ---------- እነሱ – የእነሱ 0
i--------e-in--u i---- – y------- i-e-u – y-’-n-s- ---------------- inesu – ye’inesu
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. ልጆ- --ጆ--ውን-ማ-ኘት አ-ቻ--። ል-- ወ------ ማ--- አ----- ል-ቹ ወ-ጆ-ቸ-ን ማ-ኘ- አ-ቻ-ም- ----------------------- ልጆቹ ወላጆቻቸውን ማግኘት አልቻሉም። 0
lijo----w--a-oc-ac--wi---m-g-ny--- ā----alu--. l------ w--------------- m-------- ā---------- l-j-c-u w-l-j-c-a-h-w-n- m-g-n-e-i ā-i-h-l-m-. ---------------------------------------------- lijochu welajochachewini maginyeti ālichalumi.
Dar iată, vin părinţii lor! ይ-ው ----ቸ- --። ይ-- ወ----- መ-- ይ-ው ወ-ጆ-ቸ- መ-። -------------- ይሄው ወላጆቻቸው መጡ። 0
y----- w-la-o------wi-m-t--. y----- w------------- m----- y-h-w- w-l-j-c-a-h-w- m-t-u- ---------------------------- yihēwi welajochachewi met’u.
dumneavoastră – al dumneavoastră እር--- --ርሶ እ-- – የ--- እ-ሶ – የ-ር- ---------- እርሶ – የእርሶ 0
i-i---- y-’i-iso i---- – y------- i-i-o – y-’-r-s- ---------------- iriso – ye’iriso
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? እንዴት -በ- -ዞዎ-አቶ-ሙ--? እ--- ነ-- ጉ-- አ- ሙ--- እ-ዴ- ነ-ር ጉ-ዎ አ- ሙ-ር- -------------------- እንዴት ነበር ጉዞዎ አቶ ሙለር? 0
ini-ē-- --ber- guz-w----- m-l---? i------ n----- g----- ā-- m------ i-i-ē-i n-b-r- g-z-w- ā-o m-l-r-? --------------------------------- inidēti neberi guzowo āto muleri?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ባ--ት- -ት ና- አቶ ሙለ-? ባ---- የ- ና- አ- ሙ--- ባ-ቤ-ዎ የ- ና- አ- ሙ-ር- ------------------- ባለቤትዎ የት ናት አቶ ሙለር? 0
ba-e--t--o yeti--at--āto -u-er-? b--------- y--- n--- ā-- m------ b-l-b-t-w- y-t- n-t- ā-o m-l-r-? -------------------------------- balebētiwo yeti nati āto muleri?
dumneavoastră – a dumneavoastră እ-ሶ – -እ-ሶ እ-- – የ--- እ-ሶ – የ-ር- ---------- እርሶ – የእርሶ 0
iri-o-–-y--i--so i---- – y------- i-i-o – y-’-r-s- ---------------- iriso – ye’iriso
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? እንዴት -በ--ጉዞዎ ወ/ሮ-ስሚዝ? እ--- ነ-- ጉ-- ወ-- ስ--- እ-ዴ- ነ-ር ጉ-ዎ ወ-ሮ ስ-ዝ- --------------------- እንዴት ነበር ጉዞዎ ወ/ሮ ስሚዝ? 0
in-d--- -e-eri guzo-o--e/-o s-mīzi? i------ n----- g----- w---- s------ i-i-ē-i n-b-r- g-z-w- w-/-o s-m-z-? ----------------------------------- inidēti neberi guzowo we/ro simīzi?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ባለቤ-ዎ -- ----ወ/- ስ-ዝ? ባ---- የ- ና-- ወ-- ስ--- ባ-ቤ-ዎ የ- ና-ው ወ-ሮ ስ-ዝ- --------------------- ባለቤትዎ የት ናቸው ወ/ሮ ስሚዝ? 0
ba--bē-i-o-yeti-nache-- we/r- simīzi? b--------- y--- n------ w---- s------ b-l-b-t-w- y-t- n-c-e-i w-/-o s-m-z-? ------------------------------------- balebētiwo yeti nachewi we/ro simīzi?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!