Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   bn সম্বন্ধবাচক সর্বনাম ২

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

৬৭ [সাতষট্টি]

67 [Sātaṣaṭṭi]

সম্বন্ধবাচক সর্বনাম ২

[sambandhabācaka sarbanāma 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
ochelarii চশ-া চশমা 0
c----- ca---ā caśamā c-ś-m- ------
Şi-a uitat ochelarii. সে ত-- চ--- ভ--- গ--- ৷ সে তার চশমা ভুলে গেছে ৷ 0
s- t--- c----- b---- g---- sē t--- c----- b---- g---ē sē tāra caśamā bhulē gēchē s- t-r- c-ś-m- b-u-ē g-c-ē --------------------------
Unde şi-a pus ochelarii? সে ত-- চ--- ক---- ফ--- গ---? সে তার চশমা কোথায় ফেলে গেছে? 0
s- t--- c----- k------ p---- g----? sē t--- c----- k------ p---- g----? sē tāra caśamā kōthāẏa phēlē gēchē? s- t-r- c-ś-m- k-t-ā-a p-ē-ē g-c-ē? ----------------------------------?
ceasul ঘড-ি ঘড়ি 0
G---- Gh--i Ghaṛi G-a-i -----
Ceasul lui este stricat. তা- ঘ--- খ---- হ-- গ--- ৷ তার ঘড়ি খারাপ হয়ে গেছে ৷ 0
t--- g---- k------ h--- g---- tā-- g---- k------ h--- g---ē tāra ghaṛi khārāpa haẏē gēchē t-r- g-a-i k-ā-ā-a h-ẏ- g-c-ē -----------------------------
Ceasul atârnă pe perete. ঘড---- দ------ ঝ----- আ-- ৷ ঘড়িটা দেওয়ালে ঝোলানো আছে ৷ 0
g------ d-'ō---- j------ ā--- gh----- d------- j------ ā--ē ghaṛiṭā dē'ōẏālē jhōlānō āchē g-a-i-ā d-'ō-ā-ē j-ō-ā-ō ā-h- ----------'------------------
paşaportul পা-----ট পাসপোর্ট 0
p-------- pā------a pāsapōrṭa p-s-p-r-a ---------
Şi-a pierdut paşaportul. সে ত-- প------- হ----- ফ----- ৷ সে তার পাসপোর্ট হারিয়ে ফেলেছে ৷ 0
s- t--- p-------- h----- p------- sē t--- p-------- h----- p------ē sē tāra pāsapōrṭa hāriẏē phēlēchē s- t-r- p-s-p-r-a h-r-ẏ- p-ē-ē-h- ---------------------------------
Unde şi-a pus paşaportul? তা--- ত-- প------- ক----? তাহলে তার পাসপোর্ট কোথায়? 0
t----- t--- p-------- k------? tā---- t--- p-------- k------? tāhalē tāra pāsapōrṭa kōthāẏa? t-h-l- t-r- p-s-p-r-a k-t-ā-a? -----------------------------?
ei – al lor তা-- – ত---র তারা – তাদের 0
T--- – t----- Tā-- – t----a Tārā – tādēra T-r- – t-d-r- -----–-------
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. বা------ ত---- ব--- – ম--- খ---- প----- ন- ৷ বাচ্চারা তাদের বাবা – মাকে খুঁজে পাচ্ছে না ৷ 0
b------ t----- b--- – m--- k---̐j- p----- n- bā----- t----- b--- – m--- k------ p----- nā bāccārā tādēra bābā – mākē khum̐jē pācchē nā b-c-ā-ā t-d-r- b-b- – m-k- k-u-̐j- p-c-h- n- --------------------–----------̐------------
Dar iată, vin părinţii lor! এই ত- ও--- ব--- – ম- এ-- গ---- ৷ এই তো ওদের বাবা – মা এসে গেছেন ৷ 0
ē'i t- ō---- b--- – m- ē-- g------ ē'- t- ō---- b--- – m- ē-- g-----a ē'i tō ōdēra bābā – mā ēsē gēchēna ē'i t- ō-ē-a b-b- – m- ē-ē g-c-ē-a -'----------------–---------------
dumneavoastră – al dumneavoastră আপ-- – আ---র আপনি – আপনার 0
ā---- – ā------ āp--- – ā-----a āpani – āpanāra ā-a-i – ā-a-ā-a ------–--------
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? আপ--- য----- ক--- হ-. ম-. ম----? আপনার যাত্রা কেমন হল. মি. মিলার? 0
ā------ y---- k----- h---. M-. M-----? āp----- y---- k----- h---. M-. M-----? āpanāra yātrā kēmana hala. Mi. Milāra? ā-a-ā-a y-t-ā k-m-n- h-l-. M-. M-l-r-? -------------------------.---.-------?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? আপ--- স----- ক----- ম-. ম----? আপনার স্ত্রী কোথায়, মি. মিলার? 0
Ā------ s--- k------, m-. M-----? Āp----- s--- k------- m-. M-----? Āpanāra strī kōthāẏa, mi. Milāra? Ā-a-ā-a s-r- k-t-ā-a, m-. M-l-r-? --------------------,---.-------?
dumneavoastră – a dumneavoastră আপ-- – আ---র আপনি – আপনার 0
Ā---- – ā------ Āp--- – ā-----a Āpani – āpanāra Ā-a-i – ā-a-ā-a ------–--------
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? আপ--- য----- ক--- হ-. ম---- স----? আপনার যাত্রা কেমন হল. মিসেস স্মিথ? 0
ā------ y---- k----- h---. M----- s-----? āp----- y---- k----- h---. M----- s-----? āpanāra yātrā kēmana hala. Misēsa smitha? ā-a-ā-a y-t-ā k-m-n- h-l-. M-s-s- s-i-h-? -------------------------.--------------?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? আপ--- স----- ক----- ম---- স----? আপনার স্বামী কোথায়, মিসেস স্মিথ? 0
Ā------ s---- k------, m----- s-----? Āp----- s---- k------- m----- s-----? Āpanāra sbāmī kōthāẏa, misēsa smitha? Ā-a-ā-a s-ā-ī k-t-ā-a, m-s-s- s-i-h-? ---------------------,--------------?

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!