Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   el Κτητικές αντωνυμίες 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [εξήντα επτά]

67 [exḗnta eptá]

Κτητικές αντωνυμίες 2

[Ktētikés antōnymíes 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
ochelarii τα γυ---ά τ- γ----- τ- γ-α-ι- --------- τα γυαλιά 0
ta-g----á t- g----- t- g-a-i- --------- ta gyaliá
Şi-a uitat ochelarii. Ξέχασε-τ----αλι- του. Ξ----- τ- γ----- τ--- Ξ-χ-σ- τ- γ-α-ι- τ-υ- --------------------- Ξέχασε τα γυαλιά του. 0
Xéc-ase--- g-a-iá --u. X------ t- g----- t--- X-c-a-e t- g-a-i- t-u- ---------------------- Xéchase ta gyaliá tou.
Unde şi-a pus ochelarii? Μα --ύ έχει-τ--γυ-λι- το-; Μ- π-- έ--- τ- γ----- τ--- Μ- π-ύ έ-ε- τ- γ-α-ι- τ-υ- -------------------------- Μα πού έχει τα γυαλιά του; 0
M- p-- éc-ei-------liá ---? M- p-- é---- t- g----- t--- M- p-ú é-h-i t- g-a-i- t-u- --------------------------- Ma poú échei ta gyaliá tou?
ceasul τ--ρ---ι τ- ρ---- τ- ρ-λ-ι -------- το ρολόι 0
t- r-lói t- r---- t- r-l-i -------- to rolói
Ceasul lui este stricat. Το ρ-----το- --λασ-. Τ- ρ---- τ-- χ------ Τ- ρ-λ-ι τ-υ χ-λ-σ-. -------------------- Το ρολόι του χάλασε. 0
To ----i -ou-----a-e. T- r---- t-- c------- T- r-l-i t-u c-á-a-e- --------------------- To rolói tou chálase.
Ceasul atârnă pe perete. Το-------κρέ-ετα---τ-------ο. Τ- ρ---- κ------- σ--- τ----- Τ- ρ-λ-ι κ-έ-ε-α- σ-ο- τ-ί-ο- ----------------------------- Το ρολόι κρέμεται στον τοίχο. 0
To-ro-ó------etai --on-toí--o. T- r---- k------- s--- t------ T- r-l-i k-é-e-a- s-o- t-í-h-. ------------------------------ To rolói krémetai ston toícho.
paşaportul τ-----βα--ριο τ- δ--------- τ- δ-α-α-ή-ι- ------------- το διαβατήριο 0
t----a-a--rio t- d--------- t- d-a-a-ḗ-i- ------------- to diabatḗrio
Şi-a pierdut paşaportul. Έ--σ---ο δ-α--τ--ι---ο-. Έ---- τ- δ--------- τ--- Έ-α-ε τ- δ-α-α-ή-ι- τ-υ- ------------------------ Έχασε το διαβατήριό του. 0
Éch-s--to-d---at---ó --u. É----- t- d--------- t--- É-h-s- t- d-a-a-ḗ-i- t-u- ------------------------- Échase to diabatḗrió tou.
Unde şi-a pus paşaportul? Μ----- έχ-ι το-δ-α---ή-ιό το-; Μ- π-- έ--- τ- δ--------- τ--- Μ- π-ύ έ-ε- τ- δ-α-α-ή-ι- τ-υ- ------------------------------ Μα πού έχει το διαβατήριό του; 0
M----ú-é-hei -o----------- tou? M- p-- é---- t- d--------- t--- M- p-ú é-h-i t- d-a-a-ḗ-i- t-u- ------------------------------- Ma poú échei to diabatḗrió tou?
ei – al lor α--ά – δ-κά---υς α--- – δ--- τ--- α-τ- – δ-κ- τ-υ- ---------------- αυτά – δικά τους 0
a-tá-- -i------s a--- – d--- t--- a-t- – d-k- t-u- ---------------- autá – diká tous
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Τα πα-δ---δε- -πο--ύ---α --ου--τους γον-ί- ----. Τ- π----- δ-- μ------ ν- β---- τ--- γ----- τ---- Τ- π-ι-ι- δ-ν μ-ο-ο-ν ν- β-ο-ν τ-υ- γ-ν-ί- τ-υ-. ------------------------------------------------ Τα παιδιά δεν μπορούν να βρουν τους γονείς τους. 0
Ta-pa-d-á---n ------- -----o-----u--gone-s--o--. T- p----- d-- m------ n- b---- t--- g----- t---- T- p-i-i- d-n m-o-o-n n- b-o-n t-u- g-n-í- t-u-. ------------------------------------------------ Ta paidiá den mporoún na broun tous goneís tous.
Dar iată, vin părinţii lor! Α--- --,-έρχο---- ο- γ--εί- -ο-ς! Α--- ν-- έ------- ο- γ----- τ---- Α-λ- ν-, έ-χ-ν-α- ο- γ-ν-ί- τ-υ-! --------------------------------- Αλλά να, έρχονται οι γονείς τους! 0
A----n---é--h---a- o- go-eís----s! A--- n-- é-------- o- g----- t---- A-l- n-, é-c-o-t-i o- g-n-í- t-u-! ---------------------------------- Allá na, érchontai oi goneís tous!
dumneavoastră – al dumneavoastră ε-ε-- –-δι---σ-ς ε---- – δ--- σ-- ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
ese-- - d-kó -as e---- – d--- s-- e-e-s – d-k- s-s ---------------- eseís – dikó sas
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Πώς ήτ---το---ξί-- --ς, κύ-ιε M----r; Π-- ή--- τ- τ----- σ--- κ---- M------ Π-ς ή-α- τ- τ-ξ-δ- σ-ς- κ-ρ-ε M-l-e-; ------------------------------------- Πώς ήταν το ταξίδι σας, κύριε Müller; 0
P-s ḗ-an----t-x-di--a-, -ý--- Müll--? P-- ḗ--- t- t----- s--- k---- M------ P-s ḗ-a- t- t-x-d- s-s- k-r-e M-l-e-? ------------------------------------- Pṓs ḗtan to taxídi sas, kýrie Müller?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Π---ε-ν-ι η-γ-ν-ί-α---ς, κύρ---Müller; Π-- ε---- η γ------ σ--- κ---- M------ Π-ύ ε-ν-ι η γ-ν-ί-α σ-ς- κ-ρ-ε M-l-e-; -------------------------------------- Πού είναι η γυναίκα σας, κύριε Müller; 0
Poú---na- ē-gyna--a ---, ký----Mül-e-? P-- e---- ē g------ s--- k---- M------ P-ú e-n-i ē g-n-í-a s-s- k-r-e M-l-e-? -------------------------------------- Poú eínai ē gynaíka sas, kýrie Müller?
dumneavoastră – a dumneavoastră εσεί------κό --ς ε---- – δ--- σ-- ε-ε-ς – δ-κ- σ-ς ---------------- εσείς – δικό σας 0
eseís-----kó -as e---- – d--- s-- e-e-s – d-k- s-s ---------------- eseís – dikó sas
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Π-ς ήτ-ν-τ-----ίδ-----, κυρία---h-i-t; Π-- ή--- τ- τ----- σ--- κ---- S------- Π-ς ή-α- τ- τ-ξ-δ- σ-ς- κ-ρ-α S-h-i-t- -------------------------------------- Πώς ήταν το ταξίδι σας, κυρία Schmidt; 0
P-s -tan--o-----di -as---y-í- Sc--id-? P-- ḗ--- t- t----- s--- k---- S------- P-s ḗ-a- t- t-x-d- s-s- k-r-a S-h-i-t- -------------------------------------- Pṓs ḗtan to taxídi sas, kyría Schmidt?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Π----ίν-- ο----ρα---α-, --ρ-- -c--idt; Π-- ε---- ο ά----- σ--- κ---- S------- Π-ύ ε-ν-ι ο ά-τ-α- σ-ς- κ-ρ-α S-h-i-t- -------------------------------------- Πού είναι ο άντρας σας, κυρία Schmidt; 0
P-ú e---i-- --tr-s -as- k-rí- --hm--t? P-- e---- o á----- s--- k---- S------- P-ú e-n-i o á-t-a- s-s- k-r-a S-h-i-t- -------------------------------------- Poú eínai o ántras sas, kyría Schmidt?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!