Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   et Omastavad asesõnad 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [kuuskümmend seitse]

Omastavad asesõnad 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
ochelarii p---l-d p------ p-i-l-d ------- prillid 0
Şi-a uitat ochelarii. Ta-u-us----om--p-il--d. T- u------ o-- p------- T- u-u-t-s o-a p-i-l-d- ----------------------- Ta unustas oma prillid. 0
Unde şi-a pus ochelarii? Kuhu----sii- --a-pri---d --tt-s? K--- t- s--- o-- p------ j------ K-h- t- s-i- o-a p-i-l-d j-t-i-? -------------------------------- Kuhu ta siis oma prillid jättis? 0
ceasul kell k--- k-l- ---- kell 0
Ceasul lui este stricat. Ta-k-l- o---a---. T- k--- o- k----- T- k-l- o- k-t-i- ----------------- Ta kell on katki. 0
Ceasul atârnă pe perete. K-l- ripu---ei-al. K--- r---- s------ K-l- r-p-b s-i-a-. ------------------ Kell ripub seinal. 0
paşaportul p--s p--- p-s- ---- pass 0
Şi-a pierdut paşaportul. T- ka--as--nd- pa-si. T- k----- e--- p----- T- k-o-a- e-d- p-s-i- --------------------- Ta kaotas enda passi. 0
Unde şi-a pus paşaportul? K--u ta-s--- --d--p-s-i ---tis? K--- t- s--- e--- p---- j------ K-h- t- s-i- e-d- p-s-i j-t-i-? ------------------------------- Kuhu ta siis enda passi jättis? 0
ei – al lor n-d –-----e n-- – n---- n-d – n-n-e ----------- nad – nende 0
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Ne-d-la--e- -i --i- en-i-v-ne--i-. N--- l----- e- l--- e--- v-------- N-e- l-p-e- e- l-i- e-d- v-n-m-i-. ---------------------------------- Need lapsed ei leia endi vanemaid. 0
Dar iată, vin părinţii lor! Ag--s-a-t n-n-e-v-n-----tule--d-i! A-- s---- n---- v------ t--------- A-a s-a-t n-n-e v-n-m-d t-l-v-d-i- ---------------------------------- Aga sealt nende vanemad tulevadki! 0
dumneavoastră – al dumneavoastră Te-- - te-e T--- – t--- T-i- – t-i- ----------- Teie – teie 0
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Ku-d-s-t-ie-r-is--l-- här----ül-er? K----- t--- r--- o--- h---- M------ K-i-a- t-i- r-i- o-i- h-r-a M-l-e-? ----------------------------------- Kuidas teie reis oli, härra Müller? 0
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? K-- o--t-i--n-i-e------a M--ler? K-- o- t--- n----- h---- M------ K-s o- t-i- n-i-e- h-r-a M-l-e-? -------------------------------- Kus on teie naine, härra Müller? 0
dumneavoastră – a dumneavoastră T-ie - t-ie T--- – t--- T-i- – t-i- ----------- Teie – teie 0
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Kui-a- t--e r--s---i, -r-u- -------? K----- t--- r--- o--- p---- S------- K-i-a- t-i- r-i- o-i- p-o-a S-h-i-t- ------------------------------------ Kuidas teie reis oli, proua Schmidt? 0
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Kus-o- ---e--e-s- pr-----ch-i--? K-- o- t--- m---- p---- S------- K-s o- t-i- m-e-, p-o-a S-h-i-t- -------------------------------- Kus on teie mees, proua Schmidt? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!