Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   fa ‫ضمائر ملکی 2‬

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

‫67 [شصت و هفت]‬

67 [shast-o-haft]

‫ضمائر ملکی 2‬

[zamâyere melki 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
ochelarii ‫عی-ک‬ ‫----- ‫-ی-ک- ------ ‫عینک‬ 0
eynak e---- e-n-k ----- eynak
Şi-a uitat ochelarii. ‫ا- (--د)-عین-ش را -را-وش--ر-----ت.‬ ‫-- (---- ع---- ر- ف----- ک--- ا---- ‫-و (-ر-) ع-ن-ش ر- ف-ا-و- ک-د- ا-ت-‬ ------------------------------------ ‫او (مرد) عینکش را فراموش کرده است.‬ 0
o- -m------y-a-a-h -â-----mu-h -ar--. o- (----- e------- r- f------- k----- o- (-a-d- e-n-k-s- r- f-r-m-s- k-r-e- ------------------------------------- oo (mard) eynakash râ farâmush karde.
Unde şi-a pus ochelarii? ‫عی-کش -ج---؟‬ ‫----- ک------ ‫-ی-ک- ک-ا-ت-‬ -------------- ‫عینکش کجاست؟‬ 0
e-n-kash koj-st? e------- k------ e-n-k-s- k-j-s-? ---------------- eynakash kojâst?
ceasul ‫ساع-‬ ‫----- ‫-ا-ت- ------ ‫ساعت‬ 0
s--at s---- s---t ----- sâ-at
Ceasul lui este stricat. ‫س--- -و (-----خ-ا--ا-ت-‬ ‫---- ا- (---- خ--- ا---- ‫-ا-ت ا- (-ر-) خ-ا- ا-ت-‬ ------------------------- ‫ساعت او (مرد) خراب است.‬ 0
sâ-at---- -m-r-) -h-râ- -s-. s----- o- (----- k----- a--- s---t- o- (-a-d- k-a-â- a-t- ---------------------------- sâ-ate oo (mard) kharâb ast.
Ceasul atârnă pe perete. ‫---- -- د-وا------ان اس-.‬ ‫---- ب- د---- آ----- ا---- ‫-ا-ت ب- د-و-ر آ-ی-ا- ا-ت-‬ --------------------------- ‫ساعت به دیوار آویزان است.‬ 0
s---- b- ----r-âv--ân-as-. s---- b- d---- â----- a--- s---t b- d-v-r â-i-â- a-t- -------------------------- sâ-at be divâr âvizân ast.
paşaportul ‫-ا----ت‬ ‫-------- ‫-ا-پ-ر-‬ --------- ‫پاسپورت‬ 0
p-sp--t p------ p-s-o-t ------- pâsport
Şi-a pierdut paşaportul. ‫او-(م-------پو-ت- را ---کرد- --ت-‬ ‫-- (---- پ------- ر- گ- ک--- ا---- ‫-و (-ر-) پ-س-و-ت- ر- گ- ک-د- ا-ت-‬ ----------------------------------- ‫او (مرد) پاسپورتش را گم کرده است.‬ 0
o- (m-r-) p-sport--h -- -o- -a-de. o- (----- p--------- r- g-- k----- o- (-a-d- p-s-o-t-s- r- g-m k-r-e- ---------------------------------- oo (mard) pâsportash râ gom karde.
Unde şi-a pus paşaportul? ‫-س-‫پ-سپو-ت- کج----‬ ‫-- ‫-------- ک------ ‫-س ‫-ا-پ-ر-ش ک-ا-ت-‬ --------------------- ‫پس ‫پاسپورتش کجاست؟‬ 0
pâ-por-a-h -ojâ-t? p--------- k------ p-s-o-t-s- k-j-s-? ------------------ pâsportash kojâst?
ei – al lor ‫--ه---ا- آن-ا‬ ‫-------- آ---- ‫-ن-ا-م-ل آ-ه-‬ --------------- ‫آنها-مال آنها‬ 0
â--- ---âl- -nhâ â--- - m--- â--- â-h- - m-l- â-h- ---------------- ânhâ - mâle ânhâ
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. ‫----ها ن----و-نند و--د-ن--و---- پ--ا ----.‬ ‫------ ن--------- و----- خ-- ر- پ--- ک----- ‫-چ-‌-ا ن-ی-ت-ا-ن- و-ل-ی- خ-د ر- پ-د- ک-ن-.- -------------------------------------------- ‫بچه‌ها نمی‌توانند والدین خود را پیدا کنند.‬ 0
bach--hâ n-m---vâ-and----e---------- -â-p--d------nd. b------- n----------- v-------- k--- r- p---- k------ b-c-e-h- n-m-t-v-n-n- v-l-d-i-e k-o- r- p-y-â k-n-n-. ----------------------------------------------------- bache-hâ nemitavânand vâledaine khod râ peydâ konand.
Dar iată, vin părinţii lor! ‫--ا -آن-ا هستن-- دار-- -ی‌-----‬ ‫--- ‫---- ه----- د---- م-------- ‫-م- ‫-ن-ا ه-ت-د- د-ر-د م-‌-ی-د-‬ --------------------------------- ‫اما ‫آنجا هستند، دارند می‌آیند!‬ 0
ânjâ hasta--, ----nd----â----. â--- h------- d----- m-------- â-j- h-s-a-d- d-r-n- m---y-n-. ------------------------------ ânjâ hastand, dârand mi-âyand.
dumneavoastră – al dumneavoastră ‫ش----مخ--- مر-) – ----شما‬ ‫--- (----- م--- – م-- ش--- ‫-م- (-خ-ط- م-د- – م-ل ش-ا- --------------------------- ‫شما (مخاطب مرد) – مال شما‬ 0
s-o-- ---kh-te-----d)-- m--- s-omâ s---- (-------- m---- - m--- s---- s-o-â (-o-h-t-b m-r-) - m-l- s-o-â ---------------------------------- shomâ (mokhâteb mard) - mâle shomâ
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? ‫آقای--ول---م-افر-----چ---ه بو-؟‬ ‫---- م---- م-------- چ---- ب---- ‫-ق-ی م-ل-، م-ا-ر-ت-ن چ-و-ه ب-د-‬ --------------------------------- ‫آقای مولر، مسافرتتان چگونه بود؟‬ 0
âg-â-e-mu--r,--o-âf-r-tetân c--g----bud? â----- m----- m------------ c------ b--- â-h-y- m-l-r- m-s-f-r-t-t-n c-e-u-e b-d- ---------------------------------------- âghâye muler, mosâferatetân chegune bud?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ‫آ-ای مو-ر---م---ا--کجا --تند؟‬ ‫---- م---- ه------ ک-- ه------ ‫-ق-ی م-ل-، ه-س-ت-ن ک-ا ه-ت-د-‬ ------------------------------- ‫آقای مولر، همسرتان کجا هستند؟‬ 0
â--â----u--r---amsaret-n -o-â-ha--a--? â----- m----- h--------- k--- h------- â-h-y- m-l-r- h-m-a-e-â- k-j- h-s-a-d- -------------------------------------- âghâye muler, hamsaretân kojâ hastand?
dumneavoastră – a dumneavoastră ‫-م-------- -و--) - م-ل -م-‬ ‫--- (----- م---- – م-- ش--- ‫-م- (-خ-ط- م-ن-) – م-ل ش-ا- ---------------------------- ‫شما (مخاطب مونث) – مال شما‬ 0
sh-m--(----ât---m---n--)-- -â-- s-o-â s---- (-------- m------- - m--- s---- s-o-â (-o-h-t-b m---n-s- - m-l- s-o-â ------------------------------------- shomâ (mokhâteb mo-anas) - mâle shomâ
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? ‫---- -شمیت، سف-ت-ن--ط-ر-بو--‬ ‫---- ا----- س----- چ--- ب---- ‫-ا-م ا-م-ت- س-ر-ا- چ-و- ب-د-‬ ------------------------------ ‫خانم اشمیت، سفرتان چطور بود؟‬ 0
k--n-m- sh-i-, ---â-e-at--â--ch-gu-e-bu-? k------ s----- m------------ c------ b--- k-â-o-e s-m-t- m-s-f-r-t-t-n c-e-u-e b-d- ----------------------------------------- khânome shmit, mosâferatetân chegune bud?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ‫خ--م---م--،---ه-ت-ن -جا--ست-د؟‬ ‫---- ا----- ش------ ک-- ه------ ‫-ا-م ا-م-ت- ش-ه-ت-ن ک-ا ه-ت-د-‬ -------------------------------- ‫خانم اشمیت، شوهرتان کجا هستند؟‬ 0
kh-n-m- s-mi-- s-ow-ha-etâ--ko-â hast---? k------ s----- s----------- k--- h------- k-â-o-e s-m-t- s-o---a-e-â- k-j- h-s-a-d- ----------------------------------------- khânome shmit, show-haretân kojâ hastand?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!