Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   mr संबंधवाचक सर्वनाम २

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

६७ [सदुसष्ट]

67 [Sadusaṣṭa]

संबंधवाचक सर्वनाम २

[sambandhavācaka sarvanāma 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
ochelarii च--मा च---- च-्-ा ----- चष्मा 0
caṣmā c---- c-ṣ-ā ----- caṣmā
Şi-a uitat ochelarii. तो---ला ----- --सरू---े-ा. त- आ--- च---- व----- ग---- त- आ-ल- च-्-ा व-स-ू- ग-ल-. -------------------------- तो आपला चष्मा विसरून गेला. 0
tō---alā c-ṣm- -is-r--- --lā. t- ā---- c---- v------- g---- t- ā-a-ā c-ṣ-ā v-s-r-n- g-l-. ----------------------------- tō āpalā caṣmā visarūna gēlā.
Unde şi-a pus ochelarii? त्या------------्म------ ठ----? त----- त----- च---- क--- ठ----- त-य-न- त-य-च- च-्-ा क-ठ- ठ-व-ा- ------------------------------- त्याने त्याचा चष्मा कुठे ठेवला? 0
T-ā-ē -yācā--a-mā-ku-----hēva--? T---- t---- c---- k---- ṭ------- T-ā-ē t-ā-ā c-ṣ-ā k-ṭ-ē ṭ-ē-a-ā- -------------------------------- Tyānē tyācā caṣmā kuṭhē ṭhēvalā?
ceasul घ---ाळ घ----- घ-्-ा- ------ घड्याळ 0
G-----ḷa G------- G-a-y-ḷ- -------- Ghaḍyāḷa
Ceasul lui este stricat. त-या----ड-य-ळ---म-कर- -ा-ी. त----- घ----- क-- क-- न---- त-य-च- घ-्-ा- क-म क-त न-ह-. --------------------------- त्याचे घड्याळ काम करत नाही. 0
tyācē -h-ḍy--- -ā-a -ara---n--ī. t---- g------- k--- k----- n---- t-ā-ē g-a-y-ḷ- k-m- k-r-t- n-h-. -------------------------------- tyācē ghaḍyāḷa kāma karata nāhī.
Ceasul atârnă pe perete. घ---ा- भ------ -ां----- आह-. घ----- भ------ ट------- आ--- घ-्-ा- भ-ं-ी-र ट-ं-ल-ल- आ-े- ---------------------------- घड्याळ भिंतीवर टांगलेले आहे. 0
G--ḍy--- bhi-tīv-ra ṭ--ga-ēl--āh-. G------- b--------- ṭ-------- ā--- G-a-y-ḷ- b-i-t-v-r- ṭ-ṅ-a-ē-ē ā-ē- ---------------------------------- Ghaḍyāḷa bhintīvara ṭāṅgalēlē āhē.
paşaportul प--प-्र प------ प-र-त-र ------- पारपत्र 0
Pāra--t-a P-------- P-r-p-t-a --------- Pārapatra
Şi-a pierdut paşaportul. त--ा---त्या-----रपत्र हरव-े. त----- त----- प------ ह----- त-य-न- त-य-च- प-र-त-र ह-व-े- ---------------------------- त्याने त्याचे पारपत्र हरवले. 0
ty--ē t--cē -ā-a---ra h-rav-lē. t---- t---- p-------- h-------- t-ā-ē t-ā-ē p-r-p-t-a h-r-v-l-. ------------------------------- tyānē tyācē pārapatra haravalē.
Unde şi-a pus paşaportul? म----य--- प---------ठे-आ--? म- त----- प------ क--- आ--- म- त-य-च- प-र-त-र क-ठ- आ-े- --------------------------- मग त्याचे पारपत्र कुठे आहे? 0
Ma----yāc--pārapat---k--h---hē? M--- t---- p-------- k---- ā--- M-g- t-ā-ē p-r-p-t-a k-ṭ-ē ā-ē- ------------------------------- Maga tyācē pārapatra kuṭhē āhē?
ei – al lor त- –-त्य-ं-ा / त----च- - त्--ं-े - त्य-ंच्-ा त- – त------ / त------ / त------ / त-------- त- – त-य-ं-ा / त-य-ं-ी / त-य-ं-े / त-य-ं-्-ा -------------------------------------------- ते – त्यांचा / त्यांची / त्यांचे / त्यांच्या 0
T- –-ty-n---- tyā-------y-n--ē--tyā--cyā T- – t------- t------- t------- t------- T- – t-ā-̄-ā- t-ā-̄-ī- t-ā-̄-ē- t-ā-̄-y- ---------------------------------------- Tē – tyān̄cā/ tyān̄cī/ tyān̄cē/ tyān̄cyā
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. मुल-ंन--त्या--- -- --व-ील -ापडत नाहीत. म------ त------ आ- – व--- स---- न----- म-ल-ं-ा त-य-ं-े आ- – व-ी- स-प-त न-ह-त- -------------------------------------- मुलांना त्यांचे आई – वडील सापडत नाहीत. 0
m-l-n-- -yān-cē-ā-ī----aḍīla-s------- -āhīta. m------ t------ ā-- – v----- s------- n------ m-l-n-ā t-ā-̄-ē ā-ī – v-ḍ-l- s-p-ḍ-t- n-h-t-. --------------------------------------------- mulānnā tyān̄cē ā'ī – vaḍīla sāpaḍata nāhīta.
Dar iată, vin părinţii lor! हे-बघ---त्यां---आई-–----ल-आ-े. ह- ब--- त------ आ- – व--- आ--- ह- ब-ा- त-य-ं-े आ- – व-ी- आ-े- ------------------------------ हे बघा, त्यांचे आई – वडील आले. 0
H--bag-ā--tyā-̄c--ā---- v--ī-- -l-. H- b----- t------ ā-- – v----- ā--- H- b-g-ā- t-ā-̄-ē ā-ī – v-ḍ-l- ā-ē- ----------------------------------- Hē baghā, tyān̄cē ā'ī – vaḍīla ālē.
dumneavoastră – al dumneavoastră आ-- –-आ-ल---------- -प-े-/ आ---या आ-- – आ--- / आ--- / आ--- / आ----- आ-ण – आ-ल- / आ-ल- / आ-ल- / आ-ल-य- --------------------------------- आपण – आपला / आपली / आपले / आपल्या 0
Ā-aṇa --ā-al-/--pal-- -p-lē--ā-alyā Ā---- – ā----- ā----- ā----- ā----- Ā-a-a – ā-a-ā- ā-a-ī- ā-a-ē- ā-a-y- ----------------------------------- Āpaṇa – āpalā/ āpalī/ āpalē/ āpalyā
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? आ--- या-्र- कशी-झा-ी-श्-ीम---म-य---? आ--- य----- क-- झ--- श------ म------ आ-ल- य-त-र- क-ी झ-ल- श-र-म-न म-य-ल-? ------------------------------------ आपली यात्रा कशी झाली श्रीमान म्युलर? 0
āp----y--rā -aś- j--lī-ś-ī-ā-----u----? ā---- y---- k--- j---- ś------ m------- ā-a-ī y-t-ā k-ś- j-ā-ī ś-ī-ā-a m-u-a-a- --------------------------------------- āpalī yātrā kaśī jhālī śrīmāna myulara?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? आपल-----न- -ुठ--आ-े--्री--न-म-युल-? आ--- प---- क--- आ-- श------ म------ आ-ल- प-्-ी क-ठ- आ-े श-र-म-न म-य-ल-? ----------------------------------- आपली पत्नी कुठे आहे श्रीमान म्युलर? 0
Ā-a-ī pa-nī k--hē--h----ī---- -y--a--? Ā---- p---- k---- ā-- ś------ m------- Ā-a-ī p-t-ī k-ṭ-ē ā-ē ś-ī-ā-a m-u-a-a- -------------------------------------- Āpalī patnī kuṭhē āhē śrīmāna myulara?
dumneavoastră – a dumneavoastră आपण-– आ-ला / आपली ---पल- / आप--या आ-- – आ--- / आ--- / आ--- / आ----- आ-ण – आ-ल- / आ-ल- / आ-ल- / आ-ल-य- --------------------------------- आपण – आपला / आपली / आपले / आपल्या 0
Ā-aṇ--–-ā-al-- ----ī/ ā--lē/-āpa-yā Ā---- – ā----- ā----- ā----- ā----- Ā-a-a – ā-a-ā- ā-a-ī- ā-a-ē- ā-a-y- ----------------------------------- Āpaṇa – āpalā/ āpalī/ āpalē/ āpalyā
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? आपल---ा------शी -ाल---्र-मती-श-मि--ट? आ--- य----- क-- झ--- श------ श------- आ-ल- य-त-र- क-ी झ-ल- श-र-म-ी श-म-ड-ट- ------------------------------------- आपली यात्रा कशी झाली श्रीमती श्मिड्ट? 0
āp--- yātrā-k-ś- j-ā-ī--rī-at- śm-ḍṭ-? ā---- y---- k--- j---- ś------ ś------ ā-a-ī y-t-ā k-ś- j-ā-ī ś-ī-a-ī ś-i-ṭ-? -------------------------------------- āpalī yātrā kaśī jhālī śrīmatī śmiḍṭa?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? आ--े--त- कु-े----त श-र--ती --मिड्-? आ--- प-- क--- आ--- श------ श------- आ-ल- प-ी क-ठ- आ-े- श-र-म-ी श-म-ड-ट- ----------------------------------- आपले पती कुठे आहेत श्रीमती श्मिड्ट? 0
Āp-lē patī---------ē-a --īma-ī-ś-iḍṭ-? Ā---- p--- k---- ā---- ś------ ś------ Ā-a-ē p-t- k-ṭ-ē ā-ē-a ś-ī-a-ī ś-i-ṭ-? -------------------------------------- Āpalē patī kuṭhē āhēta śrīmatī śmiḍṭa?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!