Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   sk Privlastňovacie zámená 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [šesťdesiatsedem]

Privlastňovacie zámená 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
ochelarii o-----re o------- o-u-i-r- -------- okuliare 0
Şi-a uitat ochelarii. Za-ud---si svoje okuli--e. Z------ s- s---- o-------- Z-b-d-l s- s-o-e o-u-i-r-. -------------------------- Zabudol si svoje okuliare. 0
Unde şi-a pus ochelarii? K-----n m- sv--e -kul----? K-- l-- m- s---- o-------- K-e l-n m- s-o-e o-u-i-r-? -------------------------- Kde len má svoje okuliare? 0
ceasul ho-i--y h------ h-d-n-y ------- hodinky 0
Ceasul lui este stricat. J--o hodi-ky-sú--okazen-. J--- h------ s- p-------- J-h- h-d-n-y s- p-k-z-n-. ------------------------- Jeho hodinky sú pokazené. 0
Ceasul atârnă pe perete. Ho--n- ---ia -- -ten-. H----- v---- n- s----- H-d-n- v-s-a n- s-e-e- ---------------------- Hodiny visia na stene. 0
paşaportul pas p-- p-s --- pas 0
Şi-a pierdut paşaportul. S-r--il---oj pa-. S------ s--- p--- S-r-t-l s-o- p-s- ----------------- Stratil svoj pas. 0
Unde şi-a pus paşaportul? Kd- len -- s-o- -as? K-- l-- m- s--- p--- K-e l-n m- s-o- p-s- -------------------- Kde len má svoj pas? 0
ei – al lor o-i-– -ch o-- – i-- o-i – i-h --------- oni – ich 0
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Det--nem----n-j---svo--c--ro-i--v. D--- n----- n---- s------ r------- D-t- n-m-ž- n-j-ť s-o-i-h r-d-č-v- ---------------------------------- Deti nemôžu nájsť svojich rodičov. 0
Dar iată, vin părinţii lor! Al- -u už ---c----ajú ic- ---iči-! A-- t- u- p---------- i-- r------- A-e t- u- p-i-h-d-a-ú i-h r-d-č-a- ---------------------------------- Ale tu už prichádzajú ich rodičia! 0
dumneavoastră – al dumneavoastră V--- V-š, V--a---aše V- – V--- V---- V--- V- – V-š- V-š-, V-š- -------------------- Vy – Váš, Vaša, Vaše 0
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Ak- b-la-V--a--est-- pán-Müller? A-- b--- V--- c----- p-- M------ A-á b-l- V-š- c-s-a- p-n M-l-e-? -------------------------------- Aká bola Vaša cesta, pán Müller? 0
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Kde--- -a-----n---pán M-lle-? K-- j- V--- ž---- p-- M------ K-e j- V-š- ž-n-, p-n M-l-e-? ----------------------------- Kde je Vaša žena, pán Müller? 0
dumneavoastră – a dumneavoastră Vy –--á---Vaša, ---e V- – V--- V---- V--- V- – V-š- V-š-, V-š- -------------------- Vy – Váš, Vaša, Vaše 0
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Aká -ol- V--a -es-a, -an--S--m--t-v-? A-- b--- V--- c----- p--- S---------- A-á b-l- V-š- c-s-a- p-n- S-h-i-t-v-? ------------------------------------- Aká bola Vaša cesta, pani Schmidtová? 0
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? K-e--e--áš--u---p--i --hm-dt--á? K-- j- V-- m--- p--- S---------- K-e j- V-š m-ž- p-n- S-h-i-t-v-? -------------------------------- Kde je Váš muž, pani Schmidtová? 0

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!