Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   af nodig het – wil

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [nege en sestig]

nodig het – wil

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Ek---t--n b-d n--i-. E- h-- ’- b-- n----- E- h-t ’- b-d n-d-g- -------------------- Ek het ’n bed nodig. 0
Vreau să dorm. Ek-w---s-a-p. E- w-- s----- E- w-l s-a-p- ------------- Ek wil slaap. 0
Aveţi aici un pat? Is-h-er------d? I- h--- ’- b--- I- h-e- ’- b-d- --------------- Is hier ’n bed? 0
Am nevoie de o lampă. Ek het-’n -am--nod-g. E- h-- ’- l--- n----- E- h-t ’- l-m- n-d-g- --------------------- Ek het ’n lamp nodig. 0
Vreau să citesc. Ek-w-l---e-. E- w-- l---- E- w-l l-e-. ------------ Ek wil lees. 0
Aveţi aici o lampă? Is---e--’n--amp? I- h--- ’- l---- I- h-e- ’- l-m-? ---------------- Is hier ’n lamp? 0
Am nevoie de un telefon. Ek-h-t -n-te-efo-n-nod--. E- h-- ’- t------- n----- E- h-t ’- t-l-f-o- n-d-g- ------------------------- Ek het ’n telefoon nodig. 0
Vreau să dau un telefon. Ek --- -el. E- w-- b--- E- w-l b-l- ----------- Ek wil bel. 0
Aveţi aici un telefon? I----er-’n---l-fo--? I- h--- ’- t-------- I- h-e- ’- t-l-f-o-? -------------------- Is hier ’n telefoon? 0
Am nevoie de o cameră foto. E- h----- -ame-a ---ig. E- h-- ’- k----- n----- E- h-t ’- k-m-r- n-d-g- ----------------------- Ek het ’n kamera nodig. 0
Vreau să fotografiez. E- w-l--o-o‘s-n---. E- w-- f----- n---- E- w-l f-t-‘- n-e-. ------------------- Ek wil foto‘s neem. 0
Aveţi aici o cameră foto? Is-h-----n -a--ra? I- h--- ’- k------ I- h-e- ’- k-m-r-? ------------------ Is hier ’n kamera? 0
Am nevoie de un calculator. E----t -n-r------- -od--. E- h-- ’- r------- n----- E- h-t ’- r-k-n-a- n-d-g- ------------------------- Ek het ’n rekenaar nodig. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Ek-wil -n --po-----ur. E- w-- ’- e---- s----- E- w-l ’- e-p-s s-u-r- ---------------------- Ek wil ’n e-pos stuur. 0
Aveţi aici un calculator? Is---e--’----k----r? I- h--- ’- r-------- I- h-e- ’- r-k-n-a-? -------------------- Is hier ’n rekenaar? 0
Îmi trebuie un pix. Ek-he--’n-pe---od--. E- h-- ’- p-- n----- E- h-t ’- p-n n-d-g- -------------------- Ek het ’n pen nodig. 0
Vreau să scriu ceva. E- wil iets -kr-f. E- w-- i--- s----- E- w-l i-t- s-r-f- ------------------ Ek wil iets skryf. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Is hie- -n -la-----ier-e---- -en? I- h--- ’- b--- p----- e- ’- p--- I- h-e- ’- b-a- p-p-e- e- ’- p-n- --------------------------------- Is hier ’n blad papier en ’n pen? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...