Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   el χρειάζομαι – θέλω

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [εξήντα εννέα]

69 [exḗnta ennéa]

χρειάζομαι – θέλω

[chreiázomai – thélō]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Χ--ιάζομ-ι --- -----τ-. Χ--------- έ-- κ------- Χ-ε-ά-ο-α- έ-α κ-ε-ά-ι- ----------------------- Χρειάζομαι ένα κρεβάτι. 0
Chr-iázoma--éna k--báti. C---------- é-- k------- C-r-i-z-m-i é-a k-e-á-i- ------------------------ Chreiázomai éna krebáti.
Vreau să dorm. Θέλω -α κ-ιμ--ώ. Θ--- ν- κ------- Θ-λ- ν- κ-ι-η-ώ- ---------------- Θέλω να κοιμηθώ. 0
T-élō na---i----ṓ. T---- n- k-------- T-é-ō n- k-i-ē-h-. ------------------ Thélō na koimēthṓ.
Aveţi aici un pat? Υ-ά---ι-ε-ώ-έ-α------τ-; Υ------ ε-- έ-- κ------- Υ-ά-χ-ι ε-ώ έ-α κ-ε-ά-ι- ------------------------ Υπάρχει εδώ ένα κρεβάτι; 0
Yp-r-h-i edṓ --a --ebá-i? Y------- e-- é-- k------- Y-á-c-e- e-ṓ é-a k-e-á-i- ------------------------- Ypárchei edṓ éna krebáti?
Am nevoie de o lampă. Χ-ε-άζο--- μ-- --μ--. Χ--------- μ-- λ----- Χ-ε-ά-ο-α- μ-α λ-μ-α- --------------------- Χρειάζομαι μία λάμπα. 0
C---iáz--a--mí--l-m-a. C---------- m-- l----- C-r-i-z-m-i m-a l-m-a- ---------------------- Chreiázomai mía lámpa.
Vreau să citesc. Θέ-ω-ν- --α--σω. Θ--- ν- δ------- Θ-λ- ν- δ-α-ά-ω- ---------------- Θέλω να διαβάσω. 0
Thé-ō -a d--bás-. T---- n- d------- T-é-ō n- d-a-á-ō- ----------------- Thélō na diabásō.
Aveţi aici o lampă? Υ---χ-ι---- μία-λ--πα; Υ------ ε-- μ-- λ----- Υ-ά-χ-ι ε-ώ μ-α λ-μ-α- ---------------------- Υπάρχει εδώ μία λάμπα; 0
Y-á--he- --ṓ --a l--pa? Y------- e-- m-- l----- Y-á-c-e- e-ṓ m-a l-m-a- ----------------------- Ypárchei edṓ mía lámpa?
Am nevoie de un telefon. Χρει--ομ-ι έ-α---λέφων-. Χ--------- έ-- τ-------- Χ-ε-ά-ο-α- έ-α τ-λ-φ-ν-. ------------------------ Χρειάζομαι ένα τηλέφωνο. 0
C--e--z-m-i --a---léph-n-. C---------- é-- t--------- C-r-i-z-m-i é-a t-l-p-ō-o- -------------------------- Chreiázomai éna tēléphōno.
Vreau să dau un telefon. Θέλ- -α -η-ε-ων-σω. Θ--- ν- τ---------- Θ-λ- ν- τ-λ-φ-ν-σ-. ------------------- Θέλω να τηλεφωνήσω. 0
T-é-ō n--tēl--hō-ḗ-ō. T---- n- t----------- T-é-ō n- t-l-p-ō-ḗ-ō- --------------------- Thélō na tēlephōnḗsō.
Aveţi aici un telefon? Υ--ρχει -δ- -ηλέφ-νο; Υ------ ε-- τ-------- Υ-ά-χ-ι ε-ώ τ-λ-φ-ν-; --------------------- Υπάρχει εδώ τηλέφωνο; 0
Y-árc-ei--dṓ -ē-é-h---? Y------- e-- t--------- Y-á-c-e- e-ṓ t-l-p-ō-o- ----------------------- Ypárchei edṓ tēléphōno?
Am nevoie de o cameră foto. Χ---ά-ο-α- μ-α κάμ---. Χ--------- μ-- κ------ Χ-ε-ά-ο-α- μ-α κ-μ-ρ-. ---------------------- Χρειάζομαι μία κάμερα. 0
C--e--zo--i-m---k-m-ra. C---------- m-- k------ C-r-i-z-m-i m-a k-m-r-. ----------------------- Chreiázomai mía kámera.
Vreau să fotografiez. Θέλ--να τρ-β--ω ----γ-----ς. Θ--- ν- τ------ φ----------- Θ-λ- ν- τ-α-ή-ω φ-τ-γ-α-ί-ς- ---------------------------- Θέλω να τραβήξω φωτογραφίες. 0
T-élō -- ---b-xō ph-t----p----. T---- n- t------ p------------- T-é-ō n- t-a-ḗ-ō p-ō-o-r-p-í-s- ------------------------------- Thélō na trabḗxō phōtographíes.
Aveţi aici o cameră foto? Υ-ά-χ-ι--δ- μί- --μερ-; Υ------ ε-- μ-- κ------ Υ-ά-χ-ι ε-ώ μ-α κ-μ-ρ-; ----------------------- Υπάρχει εδώ μία κάμερα; 0
Y-á-ch-------m-a -áme--? Y------- e-- m-- k------ Y-á-c-e- e-ṓ m-a k-m-r-? ------------------------ Ypárchei edṓ mía kámera?
Am nevoie de un calculator. Χρ-ι----α- έ--- -πο-ο--σ-ή. Χ--------- έ--- υ---------- Χ-ε-ά-ο-α- έ-α- υ-ο-ο-ι-τ-. --------------------------- Χρειάζομαι έναν υπολογιστή. 0
Ch---ázoma- én-n y-olo-i-tḗ. C---------- é--- y---------- C-r-i-z-m-i é-a- y-o-o-i-t-. ---------------------------- Chreiázomai énan ypologistḗ.
Vreau să trimit un E-Mail. Θέλ- -α -τ-ίλ- -να e--a--. Θ--- ν- σ----- έ-- e------ Θ-λ- ν- σ-ε-λ- έ-α e-m-i-. -------------------------- Θέλω να στείλω ένα e-mail. 0
T-é-ō--a-s----ō -na-e-ma-l. T---- n- s----- é-- e------ T-é-ō n- s-e-l- é-a e-m-i-. --------------------------- Thélō na steílō éna e-mail.
Aveţi aici un calculator? Υπ--χ-ι ε-ώ-υ-ολογ--τή-; Υ------ ε-- υ----------- Υ-ά-χ-ι ε-ώ υ-ο-ο-ι-τ-ς- ------------------------ Υπάρχει εδώ υπολογιστής; 0
Y-árch---edṓ-y---o-i--ḗ-? Y------- e-- y----------- Y-á-c-e- e-ṓ y-o-o-i-t-s- ------------------------- Ypárchei edṓ ypologistḗs?
Îmi trebuie un pix. Χ-ει---μ-ι -ν-------. Χ--------- έ-- σ----- Χ-ε-ά-ο-α- έ-α σ-υ-ό- --------------------- Χρειάζομαι ένα στυλό. 0
Ch-e--z-ma----- st--ó. C---------- é-- s----- C-r-i-z-m-i é-a s-y-ó- ---------------------- Chreiázomai éna styló.
Vreau să scriu ceva. Θέ-ω -- γρά-ω κ--ι. Θ--- ν- γ---- κ---- Θ-λ- ν- γ-ά-ω κ-τ-. ------------------- Θέλω να γράψω κάτι. 0
Th--ō--- g-áp-- kát-. T---- n- g----- k---- T-é-ō n- g-á-s- k-t-. --------------------- Thélō na grápsō káti.
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Υ-ά-χε- -δώ -ν---ύλλ- χαρτί -αι-έ-- -τυ-ό; Υ------ ε-- έ-- φ---- χ---- κ-- έ-- σ----- Υ-ά-χ-ι ε-ώ έ-α φ-λ-ο χ-ρ-ί κ-ι έ-α σ-υ-ό- ------------------------------------------ Υπάρχει εδώ ένα φύλλο χαρτί και ένα στυλό; 0
Yp--ch-i e-ṓ éna-phýll- --ar-í ka---na s-y-ó? Y------- e-- é-- p----- c----- k-- é-- s----- Y-á-c-e- e-ṓ é-a p-ý-l- c-a-t- k-i é-a s-y-ó- --------------------------------------------- Ypárchei edṓ éna phýllo chartí kai éna styló?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...