Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   he ‫לצרוך – לרצות‬

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

‫69 [שישים ותשע]‬

69 [shishim w\'tesha]

‫לצרוך – לרצות‬

[litsrokh – lirtsot]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. ‫א-י ---- / -----ה.‬ ‫___ צ___ / ה מ_____ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ט-.- -------------------- ‫אני צריך / ה מיטה.‬ 0
a---t---i---tsr--h-h mi---. a__ t_______________ m_____ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-t-h- --------------------------- ani tsarikh/tsrikhah mitah.
Vreau să dorm. ‫אני--וצ-----ו-.‬ ‫___ ר___ ל______ ‫-נ- ר-צ- ל-ש-ן-‬ ----------------- ‫אני רוצה לישון.‬ 0
an--ro-s-h/rots---l--h-n. a__ r____________ l______ a-i r-t-e-/-o-s-h l-s-o-. ------------------------- ani rotseh/rotsah lishon.
Aveţi aici un pat? ‫---כ---מ----‬ ‫__ כ__ מ_____ ‫-ש כ-ן מ-ט-?- -------------- ‫יש כאן מיטה?‬ 0
ye-h ka-- -it--? y___ k___ m_____ y-s- k-'- m-t-h- ---------------- yesh ka'n mitah?
Am nevoie de o lampă. ‫אני--ר-ך /-ה מנורה-‬ ‫___ צ___ / ה מ______ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ו-ה-‬ --------------------- ‫אני צריך / ה מנורה.‬ 0
a-- --ar-k---s--kh-- ---or--. a__ t_______________ m_______ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-n-r-h- ----------------------------- ani tsarikh/tsrikhah menorah.
Vreau să citesc. ‫-נ- ר-צה----וא.‬ ‫___ ר___ ל______ ‫-נ- ר-צ- ל-ר-א-‬ ----------------- ‫אני רוצה לקרוא.‬ 0
an---o---h-r-t-ah-l-qro. a__ r____________ l_____ a-i r-t-e-/-o-s-h l-q-o- ------------------------ ani rotseh/rotsah liqro.
Aveţi aici o lampă? ‫-ש כ-----ורה?‬ ‫__ כ__ מ______ ‫-ש כ-ן מ-ו-ה-‬ --------------- ‫יש כאן מנורה?‬ 0
y-sh-k--n--enor--? y___ k___ m_______ y-s- k-'- m-n-r-h- ------------------ yesh ka'n menorah?
Am nevoie de un telefon. ‫-ני -----/ ה---פו--‬ ‫___ צ___ / ה ט______ ‫-נ- צ-י- / ה ט-פ-ן-‬ --------------------- ‫אני צריך / ה טלפון.‬ 0
ani --ari---tsrik----te--fon. a__ t_______________ t_______ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- t-l-f-n- ----------------------------- ani tsarikh/tsrikhah telefon.
Vreau să dau un telefon. ‫א-- ר--- -טלפ--‬ ‫___ ר___ ל______ ‫-נ- ר-צ- ל-ל-ן-‬ ----------------- ‫אני רוצה לטלפן.‬ 0
a-- -o--e----t--- le-a--en. a__ r____________ l________ a-i r-t-e-/-o-s-h l-t-l-e-. --------------------------- ani rotseh/rotsah letalpen.
Aveţi aici un telefon? ‫י---אן--לפ-ן?‬ ‫__ כ__ ט______ ‫-ש כ-ן ט-פ-ן-‬ --------------- ‫יש כאן טלפון?‬ 0
ye-h ------------? y___ k___ t_______ y-s- k-'- t-l-f-n- ------------------ yesh ka'n telefon?
Am nevoie de o cameră foto. ‫אנ--צר-ך / ה ----ה-‬ ‫___ צ___ / ה מ______ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ל-ה-‬ --------------------- ‫אני צריך / ה מצלמה.‬ 0
an- t-a-ikh-tsr--h-- m--sle-a-. a__ t_______________ m_________ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-t-l-m-h- ------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah matslemah.
Vreau să fotografiez. ‫-נ- רו----צ--.‬ ‫___ ר___ ל_____ ‫-נ- ר-צ- ל-ל-.- ---------------- ‫אני רוצה לצלם.‬ 0
a---r--seh-ro---h---tsa-e-. a__ r____________ l________ a-i r-t-e-/-o-s-h l-t-a-e-. --------------------------- ani rotseh/rotsah letsalem.
Aveţi aici o cameră foto? ‫-- כאן-מצ--ה-‬ ‫__ כ__ מ______ ‫-ש כ-ן מ-ל-ה-‬ --------------- ‫יש כאן מצלמה?‬ 0
y-s- --'- m--s-e---? y___ k___ m_________ y-s- k-'- m-t-l-m-h- -------------------- yesh ka'n matslemah?
Am nevoie de un calculator. ‫--י צר---/------ב-‬ ‫___ צ___ / ה מ_____ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ש-.- -------------------- ‫אני צריך / ה מחשב.‬ 0
an------i--/-sri--ah--a-s-e-. a__ t_______________ m_______ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-x-h-v- ----------------------------- ani tsarikh/tsrikhah maxshev.
Vreau să trimit un E-Mail. ‫-נ- -ו-- לש----אי---י--‬ ‫___ ר___ ל____ א________ ‫-נ- ר-צ- ל-ל-ח א---י-ל-‬ ------------------------- ‫אני רוצה לשלוח אי-מייל.‬ 0
a-- -o---h/--t--- -i-------i-me-l. a__ r____________ l_______ i______ a-i r-t-e-/-o-s-h l-s-l-a- i-m-y-. ---------------------------------- ani rotseh/rotsah lishloax i-meyl.
Aveţi aici un calculator? ‫י- --ן--ח-ב?‬ ‫__ כ__ מ_____ ‫-ש כ-ן מ-ש-?- -------------- ‫יש כאן מחשב?‬ 0
y--h ka'- ---s-e-? y___ k___ m_______ y-s- k-'- m-x-h-v- ------------------ yesh ka'n maxshev?
Îmi trebuie un pix. ‫אנ-------/-ה-עט.‬ ‫___ צ___ / ה ע___ ‫-נ- צ-י- / ה ע-.- ------------------ ‫אני צריך / ה עט.‬ 0
a-i --a--k-/-sr--hah e-. a__ t_______________ e__ a-i t-a-i-h-t-r-k-a- e-. ------------------------ ani tsarikh/tsrikhah et.
Vreau să scriu ceva. ‫א---ר-צ- --ת-------.‬ ‫___ ר___ ל____ מ_____ ‫-נ- ר-צ- ל-ת-ב מ-ה-.- ---------------------- ‫אני רוצה לכתוב משהו.‬ 0
a-- ---s--/--------i-h--v-mash-h-. a__ r____________ l______ m_______ a-i r-t-e-/-o-s-h l-k-t-v m-s-e-u- ---------------------------------- ani rotseh/rotsah likhtov mashehu.
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? ‫יש -א- ד- -יי- ו--?‬ ‫__ כ__ ד_ נ___ ו____ ‫-ש כ-ן ד- נ-י- ו-ט-‬ --------------------- ‫יש כאן דף נייר ועט?‬ 0
y-s--ka'---af-n--r--'e-? y___ k___ d__ n___ w____ y-s- k-'- d-f n-a- w-e-? ------------------------ yesh ka'n daf niar w'et?

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...