Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   he ‫לצרוך – לרצות‬

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

‫69 [שישים ותשע]‬

69 [shishim w\'tesha]

‫לצרוך – לרצות‬

[litsrokh – lirtsot]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. ‫-ני צרי--- ה--י--.‬ ‫--- צ--- / ה מ----- ‫-נ- צ-י- / ה מ-ט-.- -------------------- ‫אני צריך / ה מיטה.‬ 0
a-- tsa-------rik--h--itah. a-- t--------------- m----- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-t-h- --------------------------- ani tsarikh/tsrikhah mitah.
Vreau să dorm. ‫--י ר-----י---.‬ ‫--- ר--- ל------ ‫-נ- ר-צ- ל-ש-ן-‬ ----------------- ‫אני רוצה לישון.‬ 0
an--------/-o--ah l----n. a-- r------------ l------ a-i r-t-e-/-o-s-h l-s-o-. ------------------------- ani rotseh/rotsah lishon.
Aveţi aici un pat? ‫יש-כ-----ט--‬ ‫-- כ-- מ----- ‫-ש כ-ן מ-ט-?- -------------- ‫יש כאן מיטה?‬ 0
y--h-ka-- m-ta-? y--- k--- m----- y-s- k-'- m-t-h- ---------------- yesh ka'n mitah?
Am nevoie de o lampă. ‫--- צ-י- - --מנ-ר--‬ ‫--- צ--- / ה מ------ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ו-ה-‬ --------------------- ‫אני צריך / ה מנורה.‬ 0
an- ---rikh-----k-ah---no-ah. a-- t--------------- m------- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-n-r-h- ----------------------------- ani tsarikh/tsrikhah menorah.
Vreau să citesc. ‫אני ------קר-א.‬ ‫--- ר--- ל------ ‫-נ- ר-צ- ל-ר-א-‬ ----------------- ‫אני רוצה לקרוא.‬ 0
a---rot--h----s---l---o. a-- r------------ l----- a-i r-t-e-/-o-s-h l-q-o- ------------------------ ani rotseh/rotsah liqro.
Aveţi aici o lampă? ‫-- -א--מנו-ה?‬ ‫-- כ-- מ------ ‫-ש כ-ן מ-ו-ה-‬ --------------- ‫יש כאן מנורה?‬ 0
yesh-ka'--menor-h? y--- k--- m------- y-s- k-'- m-n-r-h- ------------------ yesh ka'n menorah?
Am nevoie de un telefon. ‫--י -ר-- - ה-טל---.‬ ‫--- צ--- / ה ט------ ‫-נ- צ-י- / ה ט-פ-ן-‬ --------------------- ‫אני צריך / ה טלפון.‬ 0
ani-t---ik-/-s--k-ah-----f-n. a-- t--------------- t------- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- t-l-f-n- ----------------------------- ani tsarikh/tsrikhah telefon.
Vreau să dau un telefon. ‫א-י----ה ל--פן.‬ ‫--- ר--- ל------ ‫-נ- ר-צ- ל-ל-ן-‬ ----------------- ‫אני רוצה לטלפן.‬ 0
a-- -ot-e--r--s-- --ta-pen. a-- r------------ l-------- a-i r-t-e-/-o-s-h l-t-l-e-. --------------------------- ani rotseh/rotsah letalpen.
Aveţi aici un telefon? ‫י- --ן---פון-‬ ‫-- כ-- ט------ ‫-ש כ-ן ט-פ-ן-‬ --------------- ‫יש כאן טלפון?‬ 0
y--- -a'n tel-fo-? y--- k--- t------- y-s- k-'- t-l-f-n- ------------------ yesh ka'n telefon?
Am nevoie de o cameră foto. ‫-נ- צ--ך-----מצלמה.‬ ‫--- צ--- / ה מ------ ‫-נ- צ-י- / ה מ-ל-ה-‬ --------------------- ‫אני צריך / ה מצלמה.‬ 0
an--t--r--h/t--i--ah-m-tsl-m-h. a-- t--------------- m--------- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-t-l-m-h- ------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah matslemah.
Vreau să fotografiez. ‫אני-ר--ה-לצ--.‬ ‫--- ר--- ל----- ‫-נ- ר-צ- ל-ל-.- ---------------- ‫אני רוצה לצלם.‬ 0
a-- r-t------ts-h--ets-le-. a-- r------------ l-------- a-i r-t-e-/-o-s-h l-t-a-e-. --------------------------- ani rotseh/rotsah letsalem.
Aveţi aici o cameră foto? ‫י- כאן-מ--מ-?‬ ‫-- כ-- מ------ ‫-ש כ-ן מ-ל-ה-‬ --------------- ‫יש כאן מצלמה?‬ 0
y-sh ---n m-t----a-? y--- k--- m--------- y-s- k-'- m-t-l-m-h- -------------------- yesh ka'n matslemah?
Am nevoie de un calculator. ‫-נ- ---ך-- ה -ח--.‬ ‫--- צ--- / ה מ----- ‫-נ- צ-י- / ה מ-ש-.- -------------------- ‫אני צריך / ה מחשב.‬ 0
a-i t-----h-tsrik-ah-maxs--v. a-- t--------------- m------- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-x-h-v- ----------------------------- ani tsarikh/tsrikhah maxshev.
Vreau să trimit un E-Mail. ‫-נ- רו---ל-ל-ח -י--יי--‬ ‫--- ר--- ל---- א-------- ‫-נ- ר-צ- ל-ל-ח א---י-ל-‬ ------------------------- ‫אני רוצה לשלוח אי-מייל.‬ 0
an--r----h/-----h -i-h-o-x --m---. a-- r------------ l------- i------ a-i r-t-e-/-o-s-h l-s-l-a- i-m-y-. ---------------------------------- ani rotseh/rotsah lishloax i-meyl.
Aveţi aici un calculator? ‫י--כאן-מ-ש-?‬ ‫-- כ-- מ----- ‫-ש כ-ן מ-ש-?- -------------- ‫יש כאן מחשב?‬ 0
yesh-ka-n ma--h-v? y--- k--- m------- y-s- k-'- m-x-h-v- ------------------ yesh ka'n maxshev?
Îmi trebuie un pix. ‫א-- -----/-ה ע-.‬ ‫--- צ--- / ה ע--- ‫-נ- צ-י- / ה ע-.- ------------------ ‫אני צריך / ה עט.‬ 0
a----s-ri--/--r--hah--t. a-- t--------------- e-- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- e-. ------------------------ ani tsarikh/tsrikhah et.
Vreau să scriu ceva. ‫-ני --צ-----וב-מ-ה--‬ ‫--- ר--- ל---- מ----- ‫-נ- ר-צ- ל-ת-ב מ-ה-.- ---------------------- ‫אני רוצה לכתוב משהו.‬ 0
a-i-ro-seh-ro-s-h---------------u. a-- r------------ l------ m------- a-i r-t-e-/-o-s-h l-k-t-v m-s-e-u- ---------------------------------- ani rotseh/rotsah likhtov mashehu.
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? ‫-- כא- -ף--י----עט-‬ ‫-- כ-- ד- נ--- ו---- ‫-ש כ-ן ד- נ-י- ו-ט-‬ --------------------- ‫יש כאן דף נייר ועט?‬ 0
y------'n daf ni-r -'-t? y--- k--- d-- n--- w---- y-s- k-'- d-f n-a- w-e-? ------------------------ yesh ka'n daf niar w'et?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...