Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   ku to need – to want to

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [şêst û neh]

to need – to want to

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kurdă (Kurmanji) Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Ji m-- r- n------ p----- e. Ji min re nivînek pêwîst e. 0
Vreau să dorm. Ez d------- r------. Ez dixwazim rakevim. 0
Aveţi aici un pat? Li v-- n------ h---? Li vir nivînek heye? 0
Am nevoie de o lampă. Ji m-- r- l------- p----- e. Ji min re lambeyek pêwîst e. 0
Vreau să citesc. Ez d------- b-------. Ez dixwazim bixwînim. 0
Aveţi aici o lampă? Li v-- l------- h---? Li vir lambeyek heye? 0
Am nevoie de un telefon. Ji m-- r- t-------- p----- e. Ji min re têlefonek pêwîst e. 0
Vreau să dau un telefon. Ez d------- t------- b----. Ez dixwazim têlefonê bikim. 0
Aveţi aici un telefon? Li v-- t-------- h---? Li vir têlefonek heye? 0
Am nevoie de o cameră foto. Ji m-- r- q-------- p----- e. Ji min re qamerayek pêwîst e. 0
Vreau să fotografiez. Ez d------- w--- b------. Ez dixwazim wêne bikêşim. 0
Aveţi aici o cameră foto? Li v-- q-------- h---? Li vir qamerayek heye? 0
Am nevoie de un calculator. Ji m-- r- k-------- p----- e. Ji min re kombersek pêwîst e. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Ez d------- e--------- b------. Ez dixwazim e-peyamekê bişînim. 0
Aveţi aici un calculator? Li v-- k-------- h---? Li vir kombersek heye? 0
Îmi trebuie un pix. Ji m-- r- p------- b----- p----- e. Ji min re pênûseke bihibr pêwîst e. 0
Vreau să scriu ceva. Ez d------- t------ b--------. Ez dixwazim tiştekî binivîsim. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Li v-- p---- k---- û p------- b----- h---? Li vir pelek kaxiz û pênûseke bihibr heye? 0

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...