Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   lv vajadzēt – gribēt

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [sešdesmit deviņi]

vajadzēt – gribēt

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Ma- v---- g----. Man vajag gultu. 0
Vreau să dorm. Es g---- g----. Es gribu gulēt. 0
Aveţi aici un pat? Va- t- i- g----? Vai te ir gulta? 0
Am nevoie de o lampă. Ma- v---- l----. Man vajag lampu. 0
Vreau să citesc. Es g---- l----. Es gribu lasīt. 0
Aveţi aici o lampă? Va- t- i- l----? Vai te ir lampa? 0
Am nevoie de un telefon. Ma- v---- t-------. Man vajag telefonu. 0
Vreau să dau un telefon. Es g---- p--------. Es gribu piezvanīt. 0
Aveţi aici un telefon? Va- t- i- t-------? Vai te ir telefons? 0
Am nevoie de o cameră foto. Ma- v---- f----------. Man vajag fotoaparātu. 0
Vreau să fotografiez. Es g---- f---------. Es gribu fotografēt. 0
Aveţi aici o cameră foto? Va- t- i- f----------? Vai te ir fotoaparāts? 0
Am nevoie de un calculator. Ma- v---- d-----. Man vajag datoru. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Es g---- n------ e------ v------. Es gribu nosūtīt e-pasta vēstuli. 0
Aveţi aici un calculator? Va- t- i- d-----? Vai te ir dators? 0
Îmi trebuie un pix. Ma- v---- p---------. Man vajag pildspalvu. 0
Vreau să scriu ceva. Es g---- k--- k- u--------. Es gribu kaut ko uzrakstīt. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Va- t- i- p----- l--- u- p---------? Vai te ir papīra lapa un pildspalva? 0

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...