Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   nn trenge - ville

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [sekstini]

trenge - ville

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Eg-tren- ----e--. E_ t____ e_ s____ E- t-e-g e- s-n-. ----------------- Eg treng ei seng. 0
Vreau să dorm. E- vil -ov-. E_ v__ s____ E- v-l s-v-. ------------ Eg vil sove. 0
Aveţi aici un pat? F-------- -i-se------? F____ d__ e_ s___ h___ F-n-t d-t e- s-n- h-r- ---------------------- Finst det ei seng her? 0
Am nevoie de o lampă. E--t---- ei lamp-. E_ t____ e_ l_____ E- t-e-g e- l-m-e- ------------------ Eg treng ei lampe. 0
Vreau să citesc. Eg-vi- l---. E_ v__ l____ E- v-l l-s-. ------------ Eg vil lese. 0
Aveţi aici o lampă? F--st de--ei -a-pe--er? F____ d__ e_ l____ h___ F-n-t d-t e- l-m-e h-r- ----------------------- Finst det ei lampe her? 0
Am nevoie de un telefon. Eg tre-g--in-te-ef-n. E_ t____ e__ t_______ E- t-e-g e-n t-l-f-n- --------------------- Eg treng ein telefon. 0
Vreau să dau un telefon. Eg-v-l--i-gj-. E_ v__ r______ E- v-l r-n-j-. -------------- Eg vil ringje. 0
Aveţi aici un telefon? Fi-st--et-ei--t-l-f-- her? F____ d__ e__ t______ h___ F-n-t d-t e-n t-l-f-n h-r- -------------------------- Finst det ein telefon her? 0
Am nevoie de o cameră foto. E----eng e-t---mer-. E_ t____ e__ k______ E- t-e-g e-t k-m-r-. -------------------- Eg treng eit kamera. 0
Vreau să fotografiez. E- --l------l-t-. E_ v__ t_ b______ E- v-l t- b-l-t-. ----------------- Eg vil ta bilete. 0
Aveţi aici o cameră foto? F-ns--d-t--it--am--a----? F____ d__ e__ k_____ h___ F-n-t d-t e-t k-m-r- h-r- ------------------------- Finst det eit kamera her? 0
Am nevoie de un calculator. E--t--n- ei-data--sk--. E_ t____ e_ d__________ E- t-e-g e- d-t-m-s-i-. ----------------------- Eg treng ei datamaskin. 0
Vreau să trimit un E-Mail. E- vil -en-e e-- -p-st. E_ v__ s____ e__ e_____ E- v-l s-n-e e-n e-o-t- ----------------------- Eg vil sende ein epost. 0
Aveţi aici un calculator? Finst det -------mas--n----? F____ d__ e_ d_________ h___ F-n-t d-t e- d-t-m-s-i- h-r- ---------------------------- Finst det ei datamaskin her? 0
Îmi trebuie un pix. Eg -r-ng--i--pe-n. E_ t____ e__ p____ E- t-e-g e-n p-n-. ------------------ Eg treng ein penn. 0
Vreau să scriu ceva. E---il----iv- no--. E_ v__ s_____ n____ E- v-l s-r-v- n-k-. ------------------- Eg vil skrive noko. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? F---t -et eit -rk og ein--e-- he-? F____ d__ e__ a__ o_ e__ p___ h___ F-n-t d-t e-t a-k o- e-n p-n- h-r- ---------------------------------- Finst det eit ark og ein penn her? 0

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...