Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   ru нуждаться – хотеть

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [шестьдесят девять]

69 [shestʹdesyat devyatʹ]

нуждаться – хотеть

[nuzhdatʹsya – khotetʹ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Rusă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Мн-----на-к-о--т-. М__ н____ к_______ М-е н-ж-а к-о-а-ь- ------------------ Мне нужна кровать. 0
Mne n-zh-a -ro-atʹ. M__ n_____ k_______ M-e n-z-n- k-o-a-ʹ- ------------------- Mne nuzhna krovatʹ.
Vreau să dorm. Я ----------. Я х___ с_____ Я х-ч- с-а-ь- ------------- Я хочу спать. 0
Ya-kh-ch---pa-ʹ. Y_ k_____ s_____ Y- k-o-h- s-a-ʹ- ---------------- Ya khochu spatʹ.
Aveţi aici un pat? З-е---е--ь---о-а-ь? З____ е___ к_______ З-е-ь е-т- к-о-а-ь- ------------------- Здесь есть кровать? 0
Z-------st- k-ova--? Z____ y____ k_______ Z-e-ʹ y-s-ʹ k-o-a-ʹ- -------------------- Zdesʹ yestʹ krovatʹ?
Am nevoie de o lampă. Мне-----а ла-па. М__ н____ л_____ М-е н-ж-а л-м-а- ---------------- Мне нужна лампа. 0
Mn---uzhn- ---p-. M__ n_____ l_____ M-e n-z-n- l-m-a- ----------------- Mne nuzhna lampa.
Vreau să citesc. Я х--у чи---ь. Я х___ ч______ Я х-ч- ч-т-т-. -------------- Я хочу читать. 0
Ya--hoch----it-t-. Y_ k_____ c_______ Y- k-o-h- c-i-a-ʹ- ------------------ Ya khochu chitatʹ.
Aveţi aici o lampă? З-ес--е-т--л--п-? З____ е___ л_____ З-е-ь е-т- л-м-а- ----------------- Здесь есть лампа? 0
Zd-----e-tʹ lam--? Z____ y____ l_____ Z-e-ʹ y-s-ʹ l-m-a- ------------------ Zdesʹ yestʹ lampa?
Am nevoie de un telefon. М-е-нуж-н-т-ле-о-. М__ н____ т_______ М-е н-ж-н т-л-ф-н- ------------------ Мне нужен телефон. 0
M-e ---h-n tele-on. M__ n_____ t_______ M-e n-z-e- t-l-f-n- ------------------- Mne nuzhen telefon.
Vreau să dau un telefon. Я-х-чу --зв-нить. Я х___ п_________ Я х-ч- п-з-о-и-ь- ----------------- Я хочу позвонить. 0
Ya --oc-u --z-o-i--. Y_ k_____ p_________ Y- k-o-h- p-z-o-i-ʹ- -------------------- Ya khochu pozvonitʹ.
Aveţi aici un telefon? Зд-с- -ст- тел-ф-н? З____ е___ т_______ З-е-ь е-т- т-л-ф-н- ------------------- Здесь есть телефон? 0
Zde-- y-stʹ -----o-? Z____ y____ t_______ Z-e-ʹ y-s-ʹ t-l-f-n- -------------------- Zdesʹ yestʹ telefon?
Am nevoie de o cameră foto. Мне н-жн- к-м-р-. М__ н____ к______ М-е н-ж-а к-м-р-. ----------------- Мне нужна камера. 0
M-- nu-hna --mera. M__ n_____ k______ M-e n-z-n- k-m-r-. ------------------ Mne nuzhna kamera.
Vreau să fotografiez. Я--о-у ф-то---ф--о--т-. Я х___ ф_______________ Я х-ч- ф-т-г-а-и-о-а-ь- ----------------------- Я хочу фотографировать. 0
Y--k-o-h---otog-a-ir--a-ʹ. Y_ k_____ f_______________ Y- k-o-h- f-t-g-a-i-o-a-ʹ- -------------------------- Ya khochu fotografirovatʹ.
Aveţi aici o cameră foto? Зд--ь----ь -----а? З____ е___ к______ З-е-ь е-т- к-м-р-? ------------------ Здесь есть камера? 0
Zde-- --st-----era? Z____ y____ k______ Z-e-ʹ y-s-ʹ k-m-r-? ------------------- Zdesʹ yestʹ kamera?
Am nevoie de un calculator. М---нуж-------ью-ер. М__ н____ к_________ М-е н-ж-н к-м-ь-т-р- -------------------- Мне нужен компьютер. 0
Mne--uzhen k--pʹy-te-. M__ n_____ k__________ M-e n-z-e- k-m-ʹ-u-e-. ---------------------- Mne nuzhen kompʹyuter.
Vreau să trimit un E-Mail. Я-хо-у от--ави----лек-ронн-е--о-б-е-и- ----айл-. Я х___ о________ э__________ с________ (________ Я х-ч- о-п-а-и-ь э-е-т-о-н-е с-о-щ-н-е (---а-л-. ------------------------------------------------ Я хочу отправить электронное сообщение (Э-майл). 0
Y- k--c-- -----vitʹ--le-tro--oye s-obs-ch-n--e ---m--l-. Y_ k_____ o________ e___________ s____________ (________ Y- k-o-h- o-p-a-i-ʹ e-e-t-o-n-y- s-o-s-c-e-i-e (---a-l-. -------------------------------------------------------- Ya khochu otpravitʹ elektronnoye soobshcheniye (E-mayl).
Aveţi aici un calculator? Зд--ь-е-ть к---ью-ер? З____ е___ к_________ З-е-ь е-т- к-м-ь-т-р- --------------------- Здесь есть компьютер? 0
Zd-s- yes-- kom--yu--r? Z____ y____ k__________ Z-e-ʹ y-s-ʹ k-m-ʹ-u-e-? ----------------------- Zdesʹ yestʹ kompʹyuter?
Îmi trebuie un pix. М-е-н------а---овая ----а. М__ н____ ш________ р_____ М-е н-ж-а ш-р-к-в-я р-ч-а- -------------------------- Мне нужна шариковая ручка. 0
Mne nu-h-- s--r-k--aya-ru-h-a. M__ n_____ s__________ r______ M-e n-z-n- s-a-i-o-a-a r-c-k-. ------------------------------ Mne nuzhna sharikovaya ruchka.
Vreau să scriu ceva. Я х--- --е-чт- н----а--. Я х___ к______ н________ Я х-ч- к-е-ч-о н-п-с-т-. ------------------------ Я хочу кое-что написать. 0
Ya-kh---- -----chto -a-i---ʹ. Y_ k_____ k________ n________ Y- k-o-h- k-y---h-o n-p-s-t-. ----------------------------- Ya khochu koye-chto napisatʹ.
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? З-есь ------ис-----а-и и -ар---вая р---а? З____ е___ л___ б_____ и ш________ р_____ З-е-ь е-т- л-с- б-м-г- и ш-р-к-в-я р-ч-а- ----------------------------------------- Здесь есть лист бумаги и шариковая ручка? 0
Z---- -est- li---b---g- i--harik------r-ch--? Z____ y____ l___ b_____ i s__________ r______ Z-e-ʹ y-s-ʹ l-s- b-m-g- i s-a-i-o-a-a r-c-k-? --------------------------------------------- Zdesʹ yestʹ list bumagi i sharikovaya ruchka?

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...