Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   sr требати – хтети

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [шездесет и девет]

69 [šezdeset i devet]

требати – хтети

[trebati – hteti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Ја требам--ревет. Ј_ т_____ к______ Ј- т-е-а- к-е-е-. ----------------- Ја требам кревет. 0
J- -reb---k-ev--. J_ t_____ k______ J- t-e-a- k-e-e-. ----------------- Ja trebam krevet.
Vreau să dorm. Ј---оћу сп-в---. Ј_ х___ с_______ Ј- х-ћ- с-а-а-и- ---------------- Ја хоћу спавати. 0
Ja -o-́- --av-t-. J_ h___ s_______ J- h-c-u s-a-a-i- ----------------- Ja hoću spavati.
Aveţi aici un pat? Има -и -в-е-креве-? И__ л_ о___ к______ И-а л- о-д- к-е-е-? ------------------- Има ли овде кревет? 0
I-- -i-ov-e kr-vet? I__ l_ o___ k______ I-a l- o-d- k-e-e-? ------------------- Ima li ovde krevet?
Am nevoie de o lampă. Ј- тр-ба- -амп-. Ј_ т_____ л_____ Ј- т-е-а- л-м-у- ---------------- Ја требам лампу. 0
J--t-e--- l-mpu. J_ t_____ l_____ J- t-e-a- l-m-u- ---------------- Ja trebam lampu.
Vreau să citesc. Ј- х--у-ч-----. Ј_ х___ ч______ Ј- х-ћ- ч-т-т-. --------------- Ја хоћу читати. 0
J----c---č-tati. J_ h___ č______ J- h-c-u č-t-t-. ---------------- Ja hoću čitati.
Aveţi aici o lampă? И---л--овд--ла-па? И__ л_ о___ л_____ И-а л- о-д- л-м-а- ------------------ Има ли овде лампа? 0
Im-----ov-e la-pa? I__ l_ o___ l_____ I-a l- o-d- l-m-a- ------------------ Ima li ovde lampa?
Am nevoie de un telefon. Ја требам---ле--н. Ј_ т_____ т_______ Ј- т-е-а- т-л-ф-н- ------------------ Ја требам телефон. 0
Ja -r-bam-t--e---. J_ t_____ t_______ J- t-e-a- t-l-f-n- ------------------ Ja trebam telefon.
Vreau să dau un telefon. Ј- --лим -----о--р---. Ј_ ж____ т____________ Ј- ж-л-м т-л-ф-н-р-т-. ---------------------- Ја желим телефонирати. 0
J- ž--im -el-f-nir--i. J_ ž____ t____________ J- ž-l-m t-l-f-n-r-t-. ---------------------- Ja želim telefonirati.
Aveţi aici un telefon? Им------вд- -елефон? И__ л_ о___ т_______ И-а л- о-д- т-л-ф-н- -------------------- Има ли овде телефон? 0
I-a-l---v---t-l-f--? I__ l_ o___ t_______ I-a l- o-d- t-l-f-n- -------------------- Ima li ovde telefon?
Am nevoie de o cameră foto. Ја -ре-а--ј--ну-камеру. Ј_ т_____ ј____ к______ Ј- т-е-а- ј-д-у к-м-р-. ----------------------- Ја требам једну камеру. 0
Ja-tr-bam -ednu -a----. J_ t_____ j____ k______ J- t-e-a- j-d-u k-m-r-. ----------------------- Ja trebam jednu kameru.
Vreau să fotografiez. Ј- х-ћу ф---г-аф---ти. Ј_ х___ ф_____________ Ј- х-ћ- ф-т-г-а-и-а-и- ---------------------- Ја хоћу фотографисати. 0
Ja hoć- f--ografi-at-. J_ h___ f_____________ J- h-c-u f-t-g-a-i-a-i- ----------------------- Ja hoću fotografisati.
Aveţi aici o cameră foto? И-- -и-о-д-------а? И__ л_ о___ к______ И-а л- о-д- к-м-р-? ------------------- Има ли овде камера? 0
Im- -i--vd- kam---? I__ l_ o___ k______ I-a l- o-d- k-m-r-? ------------------- Ima li ovde kamera?
Am nevoie de un calculator. Ј---------к--пј---р. Ј_ т_____ к_________ Ј- т-е-а- к-м-ј-т-р- -------------------- Ја требам компјутер. 0
Ja --eb-m -omp-----. J_ t_____ k_________ J- t-e-a- k-m-j-t-r- -------------------- Ja trebam kompjuter.
Vreau să trimit un E-Mail. Ја х-ћу--- п--а--- е-ма-л. Ј_ х___ д_ п______ е______ Ј- х-ћ- д- п-ш-љ-м е-м-и-. -------------------------- Ја хоћу да пошаљем е-маил. 0
J---oću -a-p-šalj-m---mai-. J_ h___ d_ p_______ e______ J- h-c-u d- p-š-l-e- e-m-i-. ---------------------------- Ja hoću da pošaljem e-mail.
Aveţi aici un calculator? Им- ли--вде -о-п-у---? И__ л_ о___ к_________ И-а л- о-д- к-м-ј-т-р- ---------------------- Има ли овде компјутер? 0
I-a--i-o-de komp----r? I__ l_ o___ k_________ I-a l- o-d- k-m-j-t-r- ---------------------- Ima li ovde kompjuter?
Îmi trebuie un pix. Ј- т---а---е-иј-к- о-о--у. Ј_ т_____ х_______ о______ Ј- т-е-а- х-м-ј-к- о-о-к-. -------------------------- Ја требам хемијску оловку. 0
Ja---e-a- hem-j-k----ovku. J_ t_____ h_______ o______ J- t-e-a- h-m-j-k- o-o-k-. -------------------------- Ja trebam hemijsku olovku.
Vreau să scriu ceva. Ја-х--- д- п-ш-- -ешто. Ј_ х___ д_ п____ н_____ Ј- х-ћ- д- п-ш-м н-ш-о- ----------------------- Ја хоћу да пишем нешто. 0
J- --ć--da--i--m-n--t-. J_ h___ d_ p____ n_____ J- h-c-u d- p-š-m n-š-o- ------------------------ Ja hoću da pišem nešto.
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? И-а ли--в-- л-ст па--р- и-х-мијс-- ол-вка? И__ л_ о___ л___ п_____ и х_______ о______ И-а л- о-д- л-с- п-п-р- и х-м-ј-к- о-о-к-? ------------------------------------------ Има ли овде лист папира и хемијска оловка? 0
I----- -v-e ---t-p-pir--i h-m--s-a-o--vk-? I__ l_ o___ l___ p_____ i h_______ o______ I-a l- o-d- l-s- p-p-r- i h-m-j-k- o-o-k-? ------------------------------------------ Ima li ovde list papira i hemijska olovka?

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...