Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   tr ihtiyacı olmak – istemek

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [altmış dokuz]

ihtiyacı olmak – istemek

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   
Română Turcă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Bi- y----- i-------- v--. Bir yatağa ihtiyacım var. 0
Vreau să dorm. Uy---- i--------. Uyumak istiyorum. 0
Aveţi aici un pat? Bu---- b-- y---- v----? Burada bir yatak varmı? 0
Am nevoie de o lampă. Bi- l------ i-------- v--. Bir lambaya ihtiyacım var. 0
Vreau să citesc. Ok---- i--------. Okumak istiyorum. 0
Aveţi aici o lampă? Bu---- b-- l---- v-- m-? Burada bir lamba var mı? 0
Am nevoie de un telefon. Bi- t------- i-------- v--. Bir telefona ihtiyacım var. 0
Vreau să dau un telefon. Te----- e---- i--------. Telefon etmek istiyorum. 0
Aveţi aici un telefon? Bu---- b-- t------ v-- m-? Burada bir telefon var mı? 0
Am nevoie de o cameră foto. Bi- k------- i-------- v--. Bir kameraya ihtiyacım var. 0
Vreau să fotografiez. Fo------ ç----- i--------. Fotoğraf çekmek istiyorum. 0
Aveţi aici o cameră foto? Bu---- b-- k----- v-- m-? Burada bir kamera var mı? 0
Am nevoie de un calculator. Bi- b---------- i-------- v--. Bir bilgisayara ihtiyacım var. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Bi- e------ g-------- i--------. Bir e-posta göndermek istiyorum. 0
Aveţi aici un calculator? Bu---- b-- b--------- v-- m-? Burada bir bilgisayar var mı? 0
Îmi trebuie un pix. Bi- t-------- i-------- v--. Bir tükenmeze ihtiyacım var. 0
Vreau să scriu ceva. Bi- ş-- y----- i--------. Bir şey yazmak istiyorum. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Bu---- b-- y----- k---- v- t------- v-- m-? Burada bir yaprak kağıt ve tükenmez var mı? 0

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...