Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ar يحب/ يريد/ يود شيئاً‬

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

‫70[سبعون]‬

70[sabeuna]

يحب/ يريد/ يود شيئاً‬

[yhb/ yryd/ yawadu shyyaan]

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   

Română Arabă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? ‫أ--- ا-------‬ ‫أتحب التدخين؟‬ 0
at---- a--------?atahab altadkhin?
Doriţi să dansaţi? ‫أ--- ا-----‬ ‫أتحب الرقص؟‬ 0
at---- a----?atahab alrqs?
Doriţi să mergeţi la plimbare? ‫أ--- ا---- ع-- ا-------‬ ‫أتحب السير على الأقدام؟‬ 0
at---- a----- e---- a-------?atahab alsayr ealaa al'aqdam?
   
Vreau să fumez. ‫أ--- أ- أ---.‬ ‫أريد أن أدخن.‬ 0
ar-- '-- '------.arid 'an 'adkhna.
Vrei o ţigară? ‫أ---- س------‬ ‫أتريد سيجارة؟‬ 0
at---- s-----?atirid syjart?
El vrea un foc. ‫إ-- ي--- و----.‬ ‫إنه يريد ولاعة.‬ 0
'i---- y---- w-------.'iinah yurid walaeata.
   
Doresc să beau ceva. ‫أ--- أ- أ--- ش----.‬ ‫أريد أن أشرب شيئاً.‬ 0
ar-- '-- '------ s------.arid 'an 'ashrib shyyaan.
Doresc să mănânc ceva. ‫أ--- أ- آ-- ش----.‬ ‫أريد أن آكل شيئاً.‬ 0
ar-- '-- a--- s------.arid 'an akil shyyaan.
Doresc să mă odihnesc puţin. ‫أ--- أ- أ---- ق-----.‬ ‫أريد أن أرتاح قليلاً.‬ 0
ar-- '--- '----- q------.arid 'ana 'artah qlylaan.
   
Doresc să vă întreb ceva. ‫أ--- أ- أ---- ش----.‬ ‫أريد أن أسألك شيئاً.‬ 0
ar-- '-- '------- s------.arid 'an 'as'alak shyyaan.
Doresc să vă rog ceva. ‫أ--- أ- أ--- م-- ش----.‬ ‫أريد أن أطلب منك شيئاً.‬ 0
ar-- '-- '----- m--- s------.arid 'an 'atlub mink shyyaan.
Doresc să vă invit la ceva. ‫أ-- أ- أ---- ل---.‬ ‫أود أن أدعوك لشيء.‬ 0
aw- '-- '----- l-------.awd 'an 'adeuk lashi'an.
   
Ce doriţi vă rog? ‫م- ت--- ح-----‬ ‫ما تريد حضرتك؟‬ 0
ma t---- h-----?ma turid hadrtk?
Doriţi o cafea? ‫ه- ت--- ق----‬ ‫هل تريد قهوة؟‬ 0
hl t---- q-----?hl turid qahuta?
Sau doriţi mai bine un ceai? ‫أ- أ-- ت--- ا-----‬ ‫أم أنك تفضل الشاي؟‬ 0
am '---- t------ a------?am 'anak tafadal alshaay?
   
Vrem să mergem acasă. ‫ن--- أ- ن--- إ-- ا----.‬ ‫نريد أن نذهب إلى البيت.‬ 0
nr-- '-- n------ '----- a-----.nrid 'an nadhhab 'iilaa albayt.
Vreţi un taxi? ‫ه- ت----- س---- أ----‬ ‫هل تريدون سيارة أجرة؟‬ 0
hl t------ s-------- a--?hl turidun sayaratan ajr?
Ei vor să dea un telefon. ‫إ--- ي----- ا------ ب------.‬ ‫إنهم يريدون الاتصال بالهاتف.‬ 0
'i------ y------ a-------- b--------.'iinahum yuridun alaitisal bialhatif.
   

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.