Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ca agradar alguna cosa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [setanta]

agradar alguna cosa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Que--i a---d-ria f---r --v--tè? Q__ l_ a________ f____ a v_____ Q-e l- a-r-d-r-a f-m-r a v-s-è- ------------------------------- Que li agradaria fumar a vostè? 0
Doriţi să dansaţi? Qu---- a--adaria -----r a---st-? Q__ l_ a________ b_____ a v_____ Q-e l- a-r-d-r-a b-l-a- a v-s-è- -------------------------------- Que li agradaria ballar a vostè? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Q---li--grad-r-a-p-s----r a-v-s--? Q__ l_ a________ p_______ a v_____ Q-e l- a-r-d-r-a p-s-e-a- a v-s-è- ---------------------------------- Que li agradaria passejar a vostè? 0
Vreau să fumez. M------a-i--f--ar. M__________ f_____ M-a-r-d-r-a f-m-r- ------------------ M’agradaria fumar. 0
Vrei o ţigară? Voldries-un-c--a-ret? V_______ u_ c________ V-l-r-e- u- c-g-r-e-? --------------------- Voldries un cigarret? 0
El vrea un foc. (-l-) v-l-------c. (____ v______ f___ (-l-) v-l-r-a f-c- ------------------ (Ell) voldria foc. 0
Doresc să beau ceva. M’---ad---a-b--re-a-g-n- cosa. M__________ b____ a_____ c____ M-a-r-d-r-a b-u-e a-g-n- c-s-. ------------------------------ M’agradaria beure alguna cosa. 0
Doresc să mănânc ceva. M’--r-----a-----ar a----a c--a. M__________ m_____ a_____ c____ M-a-r-d-r-a m-n-a- a-g-n- c-s-. ------------------------------- M’agradaria menjar alguna cosa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. M’-gra---ia-d-s-ans-- u-- m-ca. M__________ d________ u__ m____ M-a-r-d-r-a d-s-a-s-r u-a m-c-. ------------------------------- M’agradaria descansar una mica. 0
Doresc să vă întreb ceva. M-agr-d---a-preg-n-a--l- una -osa. M__________ p___________ u__ c____ M-a-r-d-r-a p-e-u-t-r-l- u-a c-s-. ---------------------------------- M’agradaria preguntar-li una cosa. 0
Doresc să vă rog ceva. M---r-d---a-d--a-ar-l- --a-c-s-. M__________ d_________ u__ c____ M-a-r-d-r-a d-m-n-r-l- u-a c-s-. -------------------------------- M’agradaria demanar-li una cosa. 0
Doresc să vă invit la ceva. M--g-ad---- co-vi----li - una-cosa. M__________ c__________ a u__ c____ M-a-r-d-r-a c-n-i-a---i a u-a c-s-. ----------------------------------- M’agradaria convidar-li a una cosa. 0
Ce doriţi vă rog? Qu---i------ar-a pr-ndre, ---u---lau? Q__ l_ a________ p_______ s_ u_ p____ Q-è l- a-r-d-r-a p-e-d-e- s- u- p-a-? ------------------------------------- Què li agradaria prendre, si us plau? 0
Doriţi o cafea? V-l-ri---n --f-? V______ u_ c____ V-l-r-a u- c-f-? ---------------- Voldria un cafè? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O -ref--iri- un --? O p_________ u_ t__ O p-e-e-i-i- u- t-? ------------------- O preferiria un te? 0
Vrem să mergem acasă. Ens -g-a-a--a---ar - c--a. E__ a________ a___ a c____ E-s a-r-d-r-a a-a- a c-s-. -------------------------- Ens agradaria anar a casa. 0
Vreţi un taxi? V-l---un t---? V____ u_ t____ V-l-u u- t-x-? -------------- Voleu un taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. V--dr--n-t-uc-----r--el--o-. V_______ t_____ p__ t_______ V-l-r-e- t-u-a- p-r t-l-f-n- ---------------------------- Voldrien trucar per telèfon. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.