Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ca agradar alguna cosa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [setanta]

agradar alguna cosa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Qu- l- a-ra-ari------r --vos-è? Q-- l- a-------- f---- a v----- Q-e l- a-r-d-r-a f-m-r a v-s-è- ------------------------------- Que li agradaria fumar a vostè? 0
Doriţi să dansaţi? Qu--li-agr-d---a -all-r-a------? Q-- l- a-------- b----- a v----- Q-e l- a-r-d-r-a b-l-a- a v-s-è- -------------------------------- Que li agradaria ballar a vostè? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Q-- -i -gra-ar------s---r a--ostè? Q-- l- a-------- p------- a v----- Q-e l- a-r-d-r-a p-s-e-a- a v-s-è- ---------------------------------- Que li agradaria passejar a vostè? 0
Vreau să fumez. M’---a-a--a -umar. M---------- f----- M-a-r-d-r-a f-m-r- ------------------ M’agradaria fumar. 0
Vrei o ţigară? Vo-----s-u- c-------? V------- u- c-------- V-l-r-e- u- c-g-r-e-? --------------------- Voldries un cigarret? 0
El vrea un foc. (E-l- v--d-ia-fo-. (---- v------ f--- (-l-) v-l-r-a f-c- ------------------ (Ell) voldria foc. 0
Doresc să beau ceva. M’--ra-a-i- --u-e -l-un- -osa. M---------- b---- a----- c---- M-a-r-d-r-a b-u-e a-g-n- c-s-. ------------------------------ M’agradaria beure alguna cosa. 0
Doresc să mănânc ceva. M’agr-d---a --njar-al-u---c-s-. M---------- m----- a----- c---- M-a-r-d-r-a m-n-a- a-g-n- c-s-. ------------------------------- M’agradaria menjar alguna cosa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. M--g-----i- d--c--s---una -ic-. M---------- d-------- u-- m---- M-a-r-d-r-a d-s-a-s-r u-a m-c-. ------------------------------- M’agradaria descansar una mica. 0
Doresc să vă întreb ceva. M’---a-aria pre--nt---l--un- c-s-. M---------- p----------- u-- c---- M-a-r-d-r-a p-e-u-t-r-l- u-a c-s-. ---------------------------------- M’agradaria preguntar-li una cosa. 0
Doresc să vă rog ceva. M-a-r---ria -ema--------na--osa. M---------- d--------- u-- c---- M-a-r-d-r-a d-m-n-r-l- u-a c-s-. -------------------------------- M’agradaria demanar-li una cosa. 0
Doresc să vă invit la ceva. M-a---dari- -o--i--r-li-a una ---a. M---------- c---------- a u-- c---- M-a-r-d-r-a c-n-i-a---i a u-a c-s-. ----------------------------------- M’agradaria convidar-li a una cosa. 0
Ce doriţi vă rog? Qu---- ag-ad-ri- pr-ndr-- -i-us pl-u? Q-- l- a-------- p------- s- u- p---- Q-è l- a-r-d-r-a p-e-d-e- s- u- p-a-? ------------------------------------- Què li agradaria prendre, si us plau? 0
Doriţi o cafea? Vo-dri--un-ca--? V------ u- c---- V-l-r-a u- c-f-? ---------------- Voldria un cafè? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O-pre--riri- -n -e? O p--------- u- t-- O p-e-e-i-i- u- t-? ------------------- O preferiria un te? 0
Vrem să mergem acasă. Ens -----a-ia ---r-a--asa. E-- a-------- a--- a c---- E-s a-r-d-r-a a-a- a c-s-. -------------------------- Ens agradaria anar a casa. 0
Vreţi un taxi? V---u -n---x-? V---- u- t---- V-l-u u- t-x-? -------------- Voleu un taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. Vo--ri-n -r---r--e- -elè--n. V------- t----- p-- t------- V-l-r-e- t-u-a- p-r t-l-f-n- ---------------------------- Voldrien trucar per telèfon. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.