Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   et midagi soovima

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [seitsekümmend]

midagi soovima

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? K-s-t----------t--suits-ta--? K-- t- s--------- s---------- K-s t- s-o-i-s-t- s-i-s-t-d-? ----------------------------- Kas te sooviksite suitsetada? 0
Doriţi să dansaţi? K-- -- soov-k--t---ants-d-? K-- t- s--------- t-------- K-s t- s-o-i-s-t- t-n-s-d-? --------------------------- Kas te sooviksite tantsida? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? K-s-t---o-vi----e j--u-a-- m----? K-- t- s--------- j------- m----- K-s t- s-o-i-s-t- j-l-t-m- m-n-a- --------------------------------- Kas te sooviksite jalutama minna? 0
Vreau să fumez. Ma s-ovi---n---it-etad-. M- s-------- s---------- M- s-o-i-s-n s-i-s-t-d-. ------------------------ Ma sooviksin suitsetada. 0
Vrei o ţigară? S---i--s- ---a-e-t-? S----- s- s--------- S-o-i- s- s-g-r-t-i- -------------------- Soovid sa sigaretti? 0
El vrea un foc. Ta s--v---tu--. T- s----- t---- T- s-o-i- t-l-. --------------- Ta soovib tuld. 0
Doresc să beau ceva. Ma-s-ovi---n ---a-- ju-a. M- s-------- m----- j---- M- s-o-i-s-n m-d-g- j-u-. ------------------------- Ma sooviksin midagi juua. 0
Doresc să mănânc ceva. M- s------in-m-da----ü-a. M- s-------- m----- s---- M- s-o-i-s-n m-d-g- s-ü-. ------------------------- Ma sooviksin midagi süüa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ma-so-vik-i- v---- -uhat-. M- s-------- v---- p------ M- s-o-i-s-n v-i-i p-h-t-. -------------------------- Ma sooviksin veidi puhata. 0
Doresc să vă întreb ceva. M- ---v---i- -ei-- m---gi-küs-da. M- s-------- t---- m----- k------ M- s-o-i-s-n t-i-t m-d-g- k-s-d-. --------------------------------- Ma sooviksin teilt midagi küsida. 0
Doresc să vă rog ceva. Ma soo----i- -e-----i-agi pa---a. M- s-------- t---- m----- p------ M- s-o-i-s-n t-i-t m-d-g- p-l-d-. --------------------------------- Ma sooviksin teilt midagi paluda. 0
Doresc să vă invit la ceva. Ma so--ik-in--ei---m--ag- väl-a t--a. M- s-------- t---- m----- v---- t---- M- s-o-i-s-n t-i-e m-d-g- v-l-a t-h-. ------------------------------------- Ma sooviksin teile midagi välja teha. 0
Ce doriţi vă rog? M----------vi-e, p-l-n? M--- t- s------- p----- M-d- t- s-o-i-e- p-l-n- ----------------------- Mida te soovite, palun? 0
Doriţi o cafea? S----te--- k-h-i? S------ t- k----- S-o-i-e t- k-h-i- ----------------- Soovite te kohvi? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Võ- --o-i-------ige--te--? V-- s------ t- p---- t---- V-i s-o-i-e t- p-g-m t-e-? -------------------------- Või soovite te pigem teed? 0
Vrem să mergem acasă. Me -o--i---k-----õit-. M- s------ k--- s----- M- s-o-i-e k-j- s-i-a- ---------------------- Me soovime koju sõita. 0
Vreţi un taxi? So-vit--te t-kso-? S------ t- t------ S-o-i-e t- t-k-o-? ------------------ Soovite te taksot? 0
Ei vor să dea un telefon. N-d-s-o-iv-d h-l-s--da. N-- s------- h--------- N-d s-o-i-a- h-l-s-a-a- ----------------------- Nad soovivad helistada. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.